Municipiul Vatra Dornei
 |
Vatra Dornei este un municipiu din judetul Suceava, in nord-estul României. Localitatea este situata in regiunea istorica Bucovina. Declarat municipiu în anul 2000, Vatra Dornei este cunoscut inca din secolul al XIX-lea ca statiune balneo-climaterica si statiune pentru practicarea sporturilor de iarna. |
Cadrul Istoric
| Toate datele expuse constituie materialul pastrat din generatie in generatie prin viu grai si foarte putin in cronici. O istorie a orasului Vatra Dornei bazata pe documente scrise nu exista si singurele informatii incomplete si ele, apartin lucrarii "Monografia Moldovei" tiparita in 1899 de George de Catargi, Eduard Fischer si Ladislaus Zurkowski, sau in Topografia Bucovinei" de dr. Daniel Verenca. Mai exista de asemenea Istoricul Ocolului Campulung, tiparit in 1960 de Teodor Balan. In Monografia Bucovinei, George de Catargi, Eduard Fischer, si Ladislaus Zurkowski precum si in Topografia Bucovinei, dr. Daniel Verenca, sustin ca in aceste parti, pe la inceputul secolului al XII-lea, adica pe la 1120, ar fi fost o mica republica romaneasca independenta, ca parte constitutiva a Ocolului Campulung, care cu 232 de ani mai tirziu adica prin anul 1352, a devenit dependenta de noul principat al Moldovei intemeiat de Dragos Voda confirmand, ca populatia acestui teritoriu a sporit cu emigrantii veniti din Ardeal. |  |
|
Cladirea Primariei in 1910 |
Dimitrie Onciu in al doilea volum de istorie din 1915, vorbeste ceva despre existenta unui voievodat in aceste parti dinainte de intemeierea Moldovei, amintind ca aici a fost primul centru al descalecatorilor din tara de peste munti sau, cum sustine C.Giurescu, "o veche forma de organizare" -poate cnezat- dupa supunerea caruia locuitorii si-au pastrat o parte din drepturi si altceva nimic. Pana in anul 1595 nu se vorbeste nimic de Dorna, dar asta nu inseamna ca ea n-a existat, caci dupa acesta data existenta ei este foarte des amintita in documente, locuitorii ei fiind implicati in mari neintelegeri cu bistritenii si apoi, dupa 1775 in documentele care vorbesc despre suferintele la care i-a supus stapanirea austriaca. |
| O explicatie plauzibila a numelui de Dorna bazata pe inscrisuri, este greu de oferit cititorului. Originea sa celtica, asa cum sustin unii, e greu de dovedit. De altfel numele "Dorna" sau nume asemanatoare acestuia se intilnesc si in toponimia altor tari. O localitate Dorna se afla in provincia germana Reusz, o alta Dorna exista si in Turingia, si un Doern in Olanda. In limba daca se numea "Dzerna", iar la romani "Durnacum". Slavii au numit-o "Durna" , iar la romani a ajuns "Dorna".Slavii numeau -dolina- o vale cu apa si acest cuvant se pare ca a devenit Dorina prin rotacism si eliminarea literei "i", cuvantul Dor(i)na a devenind Dorna. |
|
| Dictionarul limbii romane editat de Academia R.P.R. in 1958, explica cuvantul "Dorna" prin vartej, valtoare, bulboana, deci tot o vale cu apa. Intre istoricii mai vechi numai Dimitie Cantemir a fost preocupat de existenta acestor locuri, in lucrarea sa "Descrierea Moldovei", pa care le aseaza intr-o categorie cu cele din Vrancea si Tigheci, sustinand ca existau tarani care se bucurau de o anumita libertate republicana, deci Ocolul Campulung ar fi fost o republica romaneasca independenta pa la inceputul secolului al XII-lea. | |
| In sprijinul parerii sale D.Cantemir lansand informatia ca taranii exercitandu-si dreptul de tarani liberi, destituiau din cind in cind pe domnul tarii, adoptand stapanirea polona.Informatia nu se confirma, su banuim ca se refera la cazul izolat din domnia parintelui sau.Daca locuitorii plateau bir domnului Moldovei, nu mai putea fi vorba de "stat in stat" sau "republica". |
Cladirea Primariei 2012 |
Legenda Dornei |
 |
Batranii povestesc in legatura cu numele de Dorna a orasului urmatoarea legenda. Dragos Voda, "descalecatorul" Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si cu numele de Dorina. Dragos a plecat la vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o urmareasca.Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vanatorului, dar ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad cu trunchiul gros.
|
|
Dragos a intins arcul si a tras.De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra Dornei de azi. Pe fata o chema Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sunt alintate de cei apropiati Doruta sau Dorna.
|
 |
|
Stema localitatii in perioada interbelica |
 |
|
Stema Municipiului |
 |
 |
Primarii satului, targului si orasului Vatra Dornei de la 1650 pana in prezent, asa cum au fost aflati in cronicile timpului
PETRE-VATAMAN DIN DORNA |
1650 |
|
FILIP IUGA-VORNICUL |
1774-1783 |
|
GHERASIM PISTELE |
1801-1821 |
|
CHIRILA BUZILA-PRIMAR |
1822 |
|
IACOB POPESCU - VORNIC |
1823-1842 |
|
GHEORGHE BURCA - PRIMAR |
1842-1852 |
|
FILIP TACSA |
1852-1865 |
|
ION UNGUREANU |
1865-1866 |
|
ION BRAD |
1866-1871 |
|
ANDREI IUGAN |
1871-1872 |
|
IONITA COZAN |
1872-1875 |
|
VASILE DEAC |
1875-1902 |
|
SIMION IRINAR |
1902-1907 |
|
ILIE ODOCHEAN |
1907-1908 |
|
GHEORGHE DEAC-MAGICA |
1908-1910 |
|
STEFAN FORFOTA |
1910-1917 |
|
PREOT DR. IULIUS VEBER |
1917-1918 |
|
PETRU FORFOTA |
1918-1926 |
|
PAVEL IUGA |
1926-1927 |
|
PETRU FORFOTA |
1927-1928 |
|
MARCU NICULITA |
1929 |
|
DR. GHEORGHE SPANU |
1929-1931 |
|
PETRU ZOFOTA |
1931 |
|
FARM. MENELAU SIBILA |
1932 |
|
IGNATIE RUSOI |
1932-1934 |
|
PETRU FORFOTA |
1934-1937 |
|
VASILE GRIGOROVICI |
1938 |
|
ALEXANDRU PEDIMONTE |
1938 |
|
GENERAL DUMITRU RADULESCU |
1938-1939 |
|
TEOFIL NICHITOVICI |
1939 |
|
DUMITRU ILIUT |
1939-1940 |
|
AVOCAT DUMITRU PAULESCU |
1940-1941 |
|
ING. VLAD CLIMCHEVICI |
1941-1943 |
|
DR. CONSTANTIN UNGUREANU |
1944 |
|
NOTAR LEON MANESCU |
1944 |
|
AVOCAT OCTAVIAN FEODORCIUC |
1944-1945 |
|
AVOCAT EUGEN FORGACI |
1945-1947 |
|
GHEORGHE PUSCAS |
1947-1949 |
|
TRAIAN BUHARIUC |
1949-1953 |
|
VASILE IACOB |
1953 |
|
EUZEBIU BIZOM |
1953-1954 |
|
GHEORGHE CURELIUC |
1954-1956 |
|
CONSTANTIN TODEREAN |
1956-1957 |
|
GHEORGHE CURELIUC |
1957-1958 |
|
SABIN OANEA |
1958-1959 |
|
VICTOR TODEREAN |
1959-1961 |
|
STEFAN HURUDEI |
1961-1963 |
|
DUMITRU MUSATESCU |
1964-1968 |
|
STEFAN BLANARU |
1968 |
|
GRIGORIE VOINESCU |
1968-1970 |
|
TRAIAN ASMARANDEI |
1970-1972 |
|
ION NEDELEA |
1972-1973 |
|
DUMITRU HRECIUC |
1973-1979 |
|
TARNICERIU IOAN |
1980-1983 |
|
TARANU PETRU |
1983-1986 |
|
CORNETCHI IOAN |
1986-1989 |
|
GAVRILESCU NICOLAE |
1989-1990 |
|
TURNETCHI OTTO |
1990-1991 |
|
MACOVEI ALEXANDRU |
1991-1992 |
|
TARANU PETRU |
1992-1996 |
|
ION MORARU |
1996-2000 |
|
CONSTANTIN HUTANU |
2000-2008 |
|
ION MORARU |
2008-2012 |
|
ILIE BONCHES |
2012 - |
.png)
