ROMÂNIA
JUDEŢUL SUCEAVA
PRIMARUL MUNICIPIULUI
HOTARÂREA
privind aprobarea Notei conceptuale pentru proiectul” CREȘTEREA CALITĂȚII SERVICIILOR TURISTICE ÎN BAZINUL DORNELOR, PRIN AMENAJAREA POSTURILOR DE SALVAMONT,Municipiul Vatra Dornei”
Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei ,
intrunit in sedinta de indata in data de 01 august 2019
Având în vedere expunerea de motive nr.19968/29.07.2019 prezentată de Primarul municipiului, raportul nr.19969/29.07.2019 al compartimentului de specialitate, precum şi avizul comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local;
Avand in vedere prevederile art.1, alin.(2) lit.”a” si art.(3) din HG nr.907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice;HG NR.558/04.07.2017 Programului pentru dezvoltarea investitiilor in turism;
În temeiul art.129, alin.(2) lit.(b) si alin.(4), lit. (d), art.139 alin.(1) lit.(c) din OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ;
HOTARASTE:
Art.1.- Se aproba Nota conceptuala pentru proiectul CREȘTEREA CALITĂȚII SERVICIILOR TURISTICE ÎN BAZINUL DORNELOR, PRIN AMENAJAREA POSTURILOR DE SALVAMONT,Municipiul Vatra Dornei”, conform anexei ce face parte integranta din prezenta hotarare.
Art.2. Primarul municipiului prin Serviciul venituri, va duce la indeplinire prevederile prezentei hotarari.
PRESEDINTE DE SEDINTA Contrasemneaza,
MATEICIUC ILIE Secretarul municipiului TURCU VASILE
Vatra Dornei
01.08.2019
Nr.211
Anexa la HCL nr.211/01.08.2019
Notă conceptuală
CREȘTEREA CALITĂȚII SERVICIILOR TURISTICE ÎN BAZINUL DORNELOR, PRIN AMENAJAREA POSTURILOR DE SALVAMONT,
Municipiul Vatra Dornei
Conţinut – cadru
(conform HG 907/2016)
|
I. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii propus |
3 |
|
I.1. Denumirea obiectivului de investiţii |
3 |
|
I.2. Ordonator principal de credite/investitor |
3 |
|
I.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar) |
3 |
|
I.4. Beneficiarul investiţiei |
3 |
|
|
|
|
II. Necesitatea şi oportunitatea obiectivului de investiţii propus |
4 |
|
II.1. Scurtă prezentare privind: a) deficienţe ale situaţiei actuale; b) efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiţii; c) impactul negativ previzionat în cazul nerealizării obiectivului de investiţii. |
4 |
|
II.2. Prezentarea, după caz, a obiectivelor de investiţii cu aceleaşi funcţiuni sau funcţiuni similare cu obiectivul de investiţii propus, existente în zonă, în vederea justificării necesităţii realizării obiectivului de investiţii propus |
7 |
|
II.3. Existenţa, după caz, a unei strategii, a unui master plan ori a unor planuri similare, aprobate prin acte normative, în cadrul cărora se poate încadra obiectivul de investiţii propus |
6 |
|
II.4. Existenţa, după caz, a unor acorduri internaţionale ale statului care obligă partea română la realizarea obiectivului de investiţii |
8 |
|
II.5. Obiective generale, preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei |
9 |
|
|
|
|
III. Estimarea suportabilităţii investiţiei publice |
10 |
|
III.1. Estimarea cheltuielilor pentru execuţia obiectivului de investiţii, luându-se în considerare, după caz: - costurile unor investiţii similare realizate - standarde de cost pentru investiţii similare |
10 |
|
III.2. Estimarea cheltuielilor pentru proiectarea, pe faze, a documentaţiei tehnico-economice aferente obiectivului de investiţie, precum şi pentru elaborarea altor studii de specialitate în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi acordurilor prevăzute de lege |
10 |
|
III.3. Surse identificate pentru finanţarea cheltuielilor estimate (în cazul finanţării nerambursabile se va menţiona programul operaţional/axa corespunzătoare, identificată) |
11 |
|
|
|
|
IV. Informaţii privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenului şi/sau al construcţiei existente |
11 |
|
|
|
|
V. Particularităţi ale amplasamentului/amplasamentelor propus(e) pentru realizarea obiectivului de investiţii |
12 |
|
|
|
|
VI. Descrierea succintă a obiectivului de investiţii propus, din punct de vedere tehnic şi funcţional |
14 |
|
|
|
|
VII. Justificarea necesităţii elaborării documentaţiei |
15 |
I - Informaţii generale privind obiectivul de investiţii propus
I.1. Denumirea obiectivului de investiţii:
“Creșterea calității serviciilor turistice în Bazinul Dornelor, prin amenajarea posturilor de SALVAMONT, Municipiul Vatra Dornei”
I.2. Ordonator principal de credite/investitor
Investiţia ce urmează a fi realizată are ca ordonator principal de credite primarul Municipiului Vatra Dornei, judeţul Suceava.
I.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)
-
I.4. Beneficiarul investiţiei
Beneficiarul acestei documentaţii tehnice este administraţia publică locală, Primăria Municipiului Vatra Dornei, judeţul Suceava.
II - Necesitatea şi oportunitatea obiectivului de investiţii propus
II.1. Scurtă prezentare a obiectivului de investiţie propus
a) deficienţe ale situaţiei actuale
Pentru Municipiul Vatra Dornei, TURISMUL este o activitate tradițională, o activitate ce a adus notorietate localității, fie că este vorba de turismul balnear, fie de turismul montan. Poziția localității, într-o depresiune intramontană, cunoscută în literatura de specialitate sub numele de Depresiunea Dornelor, înconjurată de unele dintre cele mai pitorești masive montane din țară (Călimani, Rarău-Giumalău, Bistriței, Suhard, Bârgău), au îndemnat pe mulți iubitori de natură să pornească pe cărările munților pentru a descoperi și admira frumusețea peisajelor montane, cărări străbătute din cele mai vechi timpuri de vânători și ciobani.
Descrierile lăsate de pionerii drumețiilor montane au stat la baza întocmirii ghidurilor montane, realizate de asociații și cluburi montane, care și-au dedicat activitatea ascensiunilor montane. Primul act normativ prin care se stabilea cadrul legal în baza căruia se desfășoară activitatea în munți, revizuirea, completarea şi întreţinerea marcajelor turistice, organizarea și funcționarea echipelor de SALVAMONT, a fost HCM nr. 140 din 25 ianuarie 1969. În Ghidul marcajelor turistice, apărut la trei ani mai târziu, în 1972, la Editura Stadion, sunt prezentate hărți ale primelor trasee turistice marcate, inclusiv în masivele Călimani, Rarău-Giumalău, două dintre acestea având plecarea din localitatea Vatra Dornei, înspre Cabana Giumalău.
După anii ‘90, activitatea de salvare și de acordare a primului ajutor, în caz de accidente, în zone montane, a fost reglementată prin HG 1269/1996, modificată și completată ulterior prin HG 77/2003, privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți. Actul normativ prevede obligativitatea înființării de formații SALVAMONT, locale sau județene; conform art. 4 din Hotărâre, în localităţile pe teritoriul cărora există trasee turistice montane şi/sau pârtii de schi, consiliile locale organizează, în condiţiile legii, servicii publice locale SALVAMONT, care coordonează din punct de vedere administrativ şi organizatoric activitatea de salvare montană la nivel local.
În prezent, în municipiul Vatra Dornei sunt amenajare și omologate 17 trasee turistice montane, dintre care patru sunt cu plecare/sosire din stațiune, aflate în administrarea formației locale SALVAMONT.
În stațiunea turistică Vatra Dornei sunt omologate și cinci pârtii de schi, deservite de instalații de transport pe cablu. Prin HG 263/2001 Republicată în 2008, privind amenajare, omologarea întreținerea și exploatarea pârtiilor și traseelor de schi pentru agrement se menționează că pentru omologarea și funcționarea pârtiilor de schi pentru agrement este obligatorie existența, la baza fiecărei pârtii omologate, a unui Punct SALVAMONT, în scopul asigurării primului ajutor pe pârtie. Serviciul de salvare montană pentru pârtiile de schi din Vatra Dornei este asigurat de formația SALVAMONT Vatra Dornei.
Situația actuală a punctelor SALVAMONT din stațiune nu este în măsură să asigure servicii optime de salvare, în conformitate cu cerințele legislative în vigoare. În plus, față de data la care s-au omologat primele pârtii de schi (anii 2005, 2006), cerințele și dotările serviciilor Salvamont au crescut, echipamentul este mult mai complex, procedurile de acordare a primului ajutor sunt modificate continuu, conform reglementărilor internaționale, iar necesarul de spațiu pentru dotări, echipament și personal este de minim 35 - 40 mp. (birou , punct de primire, toaleta, depozit, etc.).
Astfel, punctul SALVAMONT de la baza Pârtiei Parc, amenajat pe terenul aflat în proprietate publică a Primăriei Vatra Dornei, prezintă următoarele deficiențe, care fac improprie funcționarea acestuia:
- se află la parterul Centrului de închiriere schiuri, al Asociației Salvatorilor Montani din România
- parterul este utilizat în comun de monitorii de schi și salvamontiști; la etaj sunt o parte din echipamentele și trusele medicale
- accidentații sunt primiți (atunci când este cazul, dacă predarea nu se face direct la ambulanță) în sediul centrului, la etaj
- clădirea nu dispune de toaletă sau apă curentă.
- Spațiul de 25 de mp prin compartimentare nu poate asigura conditii minime de funcționare ca punct salvamont
Punctul SALVAMONT de la baza Pârtiei Veverița, amplasat de asemenea pe terenul Primăriei, are următoarele caracteristici și funcțiuni:
- spațiul administrativ este compus din două încăperi, de tip vagon; în prima încăpere s-a amenajat și casieria pârtiei de schi
- încăperea a doua, cu dimensiunile de 5 X 2m, se folosește în comun pentru:
Ř punct de control pentru instalația de zăpadă artificială
Ř zonă de odihnă / schimb de tură pentru mecanici troliști și peroniști.
Ř pază pe timp de noapte
Ř depozitarea parțială a truselor de prim ajutor și atele vacuumatice (restul echipamentelor se depozitează în camera pompelor, tablou electric)
Ř loc de odihnă pentru salvamontiști.
Ř patul este folosit pentru accidentați și personalul de pază.
În sezonul de iarnă 2018 – 2019, din cauza lipsei de spațiu, pentru personalul Salvamont, de la baza Pârtiei Veverița, s-a utilizat o cabană de 4/3 m, amplasată în vecinătatea vestică a pârtiei de schi.
Din activitatea SALVAMONT Vatra Dornei, din ultimii trei ani, rezultă că s-au înregistrat circa 202 intervenții pe pârtiile de schi și 104 intervenții pe traseele turistice montane. Alte informații legate de activitatea formației SALVAMONT Vatra Dornei se găsesc în anexa menționată.
Aşadar, situația celor două puncte SALVAMONT ce deservesc pârtiile de schi din stațiune, reclamă amenajarea de urgență a două puncte, construcții noi, pentru a oferi servicii de salvare și de prim ajutor conform actelor normative menționate (HG 77/2003, HG 263/2001 Republicată în 2008) și a recomandărilor Federației Internaționale a Patrulelor de Salvare pe pârtii de schi (FIPS) și ale Comitetului Internațional de Salvare Montană (CISA – IKAR), la care Asociația Salvatorilor Montani din România este afiliată.
b) efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiţii
Beneficiile aduse de amenajarea celor două puncte SALVAMONT și dotarea acestora conform HG 77/2003, au impact pozitiv, direct, asupra siguranței turiștilor aflați în zonă și indirect asupra dezvoltării activității de turism, ca activitate economică.
Implementarea proiectului va determina următoarele efecte pozitive:
· asigurarea siguranței turiștilor aflați pe munte
· intervenții cât mai eficiente la accidentele ce pot fi generate de activitatea turistică, pe munte și pe pârtii, datorită existenței punctelor SALVAMONT, dimensionate și dotate corespunzător, cu materiale, medicamente și echipamente de intervenție necesare
· reducerea timpului de intervenție, prin asigurarea dotărilor necesare și a accesibilității mai rapide
· salvarea de vieți omenești în cazul accidentelor grave, prin asigurarea de servicii se salvare profesioniste.
Investiţia propusă va da posibilitatea petrecerii unor vacanțelor în mod activ și cât mai mult timp în natură, în condiții de siguranță.
c) impactul negativ previzionat în cazul nerealizării obiectivului de investiţii
În cazul nerealizării investiţiei propuse, activitatea de prevenire accidentelor montane și intervenție în cazuri de salvare în munți, nu se va putea desfășura în condiții eficiente, care să garanteze siguranța turiștilor aflați în zonă.
II.2. Prezentarea, după caz, a obiectivelor de investiţii cu aceleaşi funcţiuni sau funcţiuni similare cu obiectivul de investiţii propus, existente în zonă, în vederea justificării necesităţii realizării obiectivului de investiţii propus
În stațiunea Vatra Dornei funcționează un centru Salvamont în clădirea Casei de Cultură – PLATON PARDĂU , care coordonează activitatea de salvare și intervenție pe tot parcursul anului. Pentru sezonul de iarnă, în scopul asigurării serviciului de salvare montană pe pârtiile de schi, există două puncte SALVAMONT la baza pârtiilor de schi omologate, Parc și Veverița, cu spații improprii pentru funcțiunea pe care trebuie să o îndeplinească, așa încât să ofere servicii de prim ajutor eficiente, așa cum a fost prezentat mai sus (II.1.a.). De la data la care s-au omologat primele pârtii de schi (2005 – Pârtia Dealul Negru, 2006 – Pârtia Parc), cerințele pentru spații și dotările formației SALVAMONT au crescut, numărul de turiști înregistrați în zonă aproape s-a dublat (de la aproximativ 34.000 în anul 2003, la peste 59.000 turiști în anul 2018), prin urmare și riscurile de accidente sunt mai mari.
Punctul de la baza pârtiei Veverița: spațiul administrativ este compus din două încăperi cu intrare din una în alta; în prima încăpere funcționează si casieria pârtiei de schi, iar în cea de-a doua, de numai 10 mp, se folosește în comun pentru:
- punct de control pentru instalația de produs zăpadă artificială
- zonă de odihnă pentru salvamontiști, schimb de tură pentru mecanici troliști și peroniști
- depozitarea parțială a truselor de prim ajutor și atele vacuumatice (restul echipamentelor se depozitează în camera pompelor, tablou electric);
Punctul de la baza pârtiei Parc se află la parterul Centrului de închiriere schiuri al Asociației Salvatorilor Montani din România. Parterul este utilizat în comun de monitorii de schi și salvamontiști, accidentații sunt primiți, atunci când este cazul (dacă predarea nu se face direct la ambulanță) în sediul centrului, la etaj, acolo fiind o parte din echipamentele și trusele medicale. În plus, clădirea nu dispune de toaletă sau apă curentă.
Centrul Salvamont care funcționează în clădirea Primăriei nu dispune de dotările și echipamentele necesare, așa cum prevede hotărârea de guvern.
în concluzie, cele două spații nu sunt organizate în conformitate cu HG 77/2003 și nu au dotările necesare activităților de intervenție specifice.
II.3. Existenţa, după caz, a unei strategii, a unui master plan ori a unor planuri similare, aprobate prin acte normative, în cadrul cărora se poate încadra obiectivul de investiţii propus
Turismul reprezintă un domeniu de activitate important pentru economia românească, motiv pentru care a fost inclus în Planul Naţional de Dezvoltare, în strategiile naţionale, regionale, judeţene şi locale, aprobate prin acte normative sau hotărâri ale consiliilor regionale, judeţene sau locale, după caz. Toate formele de turism care se desfășoară în zona montană, în principal drumeția montană și sporturile de iarnă sunt indispensabil legate și condiționate de existența și intervenția echipelor de SALVAMONT.
La nivel naţional, în scopul valorificării potenţialului pentru sporturi de iarnă din zonele montane şi creşterea numărului de turişti atraşi a fost elaborat Programul naţional de dezvoltare a turismului montan „Superschi în Carpaţi”, aprobat prin Legea nr. 526/2003, completat ulterior prin Legea 418 din 2006, sub numele „Schi în România”. În Anexa 1 LISTA zonelor identificate pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă, cuprinse în cadrul Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România", este inclus şi arealul Vatra Dornei, care beneficiază de potențial pentru această formă de turism.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2035 (http://www.mdrap.ro, 2015) corelează viziunea de dezvoltare la nivel naţional cu cea la nivel zonal, respectiv “declinarea obiectivelor şi măsurilor stabilite la nivel naţional în acord cu specificul zonelor de la nivelul teritorial”, incluzând o serie de măsuri teritoriale dedicate zonelor montane şi a celor defavorizate. Deoarece zonele montane reprezintă circa 30% din teritoriul naţional, se au în vedere, printre alte măsuri şi “valorificarea potenţialului natural şi turistic al zonelor montane”. În cadrul Măsurii „Diversificarea activităţilor economice în zona montană”, sunt prevăzute două activităţi se referă explicit la „dezvoltarea infrastructurii specifice pentru turism montan, de ex. domenii schiabile, cu precădere la nivelul staţiunilor turistice atestate”, activități care se corelează cu investiţia propusă prin prezentul proiect. Strategia a fost aprobată în Senatul României, în iunie 2017 şi de comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului de la Camera Deputaţilor.
În Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 – 2020, din care zona face parte, este prevăzut în cadrul Priorităţii nr. 3, Sprijinirea unei economii competitive si a dezvoltării locale. Obiectivul specific 7 al priorității, “Sprijinirea valorificării potențialului turistic existent”, este corelat cu obiectivul investiţiei propuse, prin Măsura 7.1., “Dezvoltarea infrastructurii de turism și de agrement aferentă, promovarea potențialului turistic”, fiind menţionată în mod expres, ca acțiune, Reabilitarea/ modernizarea/ extinderea infrastructurii de agrement, care include și sporturile de iarnă, activități asociate în mod direct cu amenajarea a unor puncte SALVAMONT, care să deservească pârtiile de schi.
Strategia de Dezvoltare Economico - Socială a Municipiului Vatra Dornei cuprinde șase obiective strategice, între care, TURISMULUI îi este dedicat OS 3 și anume: Sprijinirea sectorului turistic prin valorificarea durabilă a potențialului existent. Din cele trei direcții prevăzute pentru a pune în practică obiectivul strategic, „Dezvoltarea infrastructurii turistice, balneare, sportive și de agrement”, prin Măsura 3.1.1. „Dezvoltarea domeniului schiabil și de sanie din Vatra Dornei” este în directă concordanță cu activitățile prezentului proiect.
Masterplanul investiţiilor în turism şi a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiţii în turism, aprobat prin HG nr. 558/2017 și completat prin HG 1.022/2018, include în Anexa 1, Lista B - Lista cuprinzând proiecte de investiţii în turism de interes naţional şi local, și proiectul cu titlul „Creșterea calității serviciilor turistice în Bazinul Dornelor, prin amenajarea posturilor de SALVAMONT, Municipiul Vatra Dornei”, prin urmare, investiţia propusă se regăseşte în Programul național pentru dezvoltarea investiţiilor în turism, considerat o prioritate de dezvoltare a Guvernului României, în domeniul turismului.
II.4. Existenţa, după caz, a unor acorduri internaţionale ale statului care obligă partea română la realizarea obiectivului de investiţii
Activitatea de salvare în munți este reglementată de legislația românească prin HG 77/2003 și îndeplinită de formații SALVAMONT, organizate în cadrul consiliilor județene sau locale, pe raza cărora există amenajate pârtii de schi sau trasee turistice montane omologate. Structurile județene sau locale de SALVAMONT din România, organizate și acreditate conform legii, 34 la număr, formează Consiliul National al Serviciilor Publice Salvamont. Acreditarea formațiilor SALVAMONT se face de către o comisie formata din reprezentanți ai Asociației Naționale a Salvatorilor Montani (A.N.S.M.R.), Consiliului National al Serviciilor Publice Salvamont și ai Departamentului pentru Situații de Urgență. A fost înființat și funcționează Dispeceratul Naţional SALVAMONT, unde se primesc apeluri pentru situații de urgență din arealul montan şi redirecţionate către echipele SALVAMONT din ţară.
România, prin Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România (A.N.S.M.R.), este membră în cele două mari organisme internaţionale care reglementează, pe plan mondial, această activitate, și anume: CISA-IKAR – Comitetul Internațional de Salvare Alpină și F.I.P.S. – Federaţia Internaţională a Patrulelor de Schi. Prin asocierea la aceste organizații internaționale, România se obligă să respecte reglementările internaționale privind activitatea de salvare montană[1].
II.5. Obiective generale, preconizate a fi
atinse prin realizarea investiţiei
Prin implementarea investiţiei propuse, se urmăreşte atingerea următoarelor obiective:
ó îmbunătățirea activității de salvare montană în zona Vatra Dornei și a serviciilor de intervenție și salvare oferite, prin proiectarea și amenajarea a două construcții noi, cu funcțiunea de puncte SALVAMONT, după standardele cerute de legislația națională în vigoare, amplasate la baza celor două pârtii, Parc și Veverița, care să înlocuiască pe cele vechi, insuficiente ca spații și dotări, prin urmare improprii pentru a răspunde scopului și cerințelor legale, privind activitatea de prim ajutor și salvare în munți;
ó dotarea celor două puncte de prim ajutor și a Centrului SALVAMONT al Primăriei Vatra Dornei, cu “instrumentar medical, medicamente, materiale sanitare şi cu materiale pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi turiştilor accidentaţi în zona montană”, așa cum prevede Anexa nr. 1 a HG 77/2003;
ó îmbunătățirea activității de turism din zonă, prin creșterea siguranței turiștilor în ce privește asigurarea măsurilor privind prevenirea accidentelor pe pârtiile de schi și organizarea activității de salvare în munți.
III - Estimarea suportabilităţii investiţiei publice
Investiţia propusă prin prezentul proiect este inclusă pe Lista de proiecte a Masterplanului investiţiilor în turism. Conform HG 558/2017, de aprobare a Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism și completată prin HG 1.022/2018, nivelul fondurilor alocate „pentru investiţiile realizate în staţiunile turistice de interes naţional sau staţiunile balneare şi balneoclimatice, atestate în condiţiile legii, contribuţia Ministerului Turismului este de 90% din capitolul IV «Cheltuieli pentru investiţia de bază»” şi 10 % din partea unităţii administrativ-teritoriale beneficiare, respectiv Primăria Vatra Dornei, în cadrul căreia funcționează formația SALVAMONT.
III.1. Estimarea cheltuielilor pentru execuţia obiectivului de investiţii, luându-se în considerare, după caz: costurile unor investiţii similare realizate, standarde de cost pentru investiţii similare
Deoarece nu au fost elaborate standarde de cost pentru acest tip de investiție, iar actul normativ HG 636/2010, privind standardele de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice, a fost abrogat, prin OUG 85 / 2018, la această fază de proiectare se poate face doar o estimare a valorii de investiţie a celor două clădiri, puncte SALVAMONT, situată în jurul valorii de 235.000 lei, cu TVA inclus. La valoarea construcțiilor se mai adaugă dotările pentru cele două puncte SALVAMONT, de aproximativ 2.183.870 lei, cu TVA inclus, conform Anexei 1 a HG 77/2003 – Baremuri de dotare a membrilor echipelor SALVAMONT şi a cabanelor cu instrumentar medical, medicamente, materiale sanitare şi cu materiale pentru intervenţie, salvare şi transport al bolnavilor şi turiştilor accidentaţi în zona montană, așadar suma totală va fi de aproximativ 2.419.000 lei, cu TVA inclus.
III.2. Estimarea cheltuielilor pentru proiectarea, pe faze, a documentaţiei tehnico-economice aferente obiectivului de investiţie, precum şi pentru elaborarea altor studii de specialitate în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor şi acordurilor prevăzute de lege
La întocmirea documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţiile publice, nivelul costurilor pentru proiectare este de 3 % din valoarea investiţiei propuse[2], repartizate astfel:
- Studiul de fezabilitate – 35% din total costuri proiectare
- Proiectul tehnic + Detalii de execuţie – 50% din total costuri proiectare
- PAC şi documentaţiile pentru avize şi acorduri – 15% din total costuri proiectare.
Se menţionează că a fost deja întocmit, de către beneficiarul investiţiei, Studiul Topografic, iar Studiul Geotehnic este în fază de elaborare.
Mai sunt necesare cheltuieli pentru:
- taxe pentru avizele de asigurare a utilităților (apă, canal, energie electrică), necesare la faza elaborării Studiului de fezabilitate
- taxa pentru elaborarea soluției tehnice de conectare la rețeaua electrică de medie tensiune (LEA 20 kV) a celor două construcții ce vor fi proiectate adiacent zonei inferioare a pârtiilor;
- după caz, dacă va fi solicitat, costul pentru întocmirea Studiului de impact asupra mediului – studiu ce se realizează ulterior finalizării Studiului de fezabilitate;
- taxa pentru Avizul de mediu pentru construcții – avizul se obține la Studiului de fezabilitate
- alte studii și avize cate pot fi solicitate pe parcurs de decidenții avizării proiectului și investiției.
III.3. Surse identificate pentru finanţarea cheltuielilor estimate (în cazul finanţării nerambursabile se va menţiona programul operaţional/axa corespunzătoare, identificată)
Investiţia propusă este de una de utilitate publică, localitatea fiind inclusă pe Lista B de proiecte a Masterplanului investiţiilor în turism, aprobat prin HG 558/2017 și completată ulterior prin HG 1.022/2018. Prin urmare, investiția este eligibilă pentru acest program național, de investiții în turism.
Conform art. 13, alin d), a hotărârii de guvern menționată, localitatea Vatra Dornei se încadrează în statutul de “staţiune turistică de interes naţional sau staţiune balneară, balneoclimatică, atestate în condiţiile legii “, astfel încât contribuția de la bugetul de stat, prin Ministerul Turismului, este de 90%, iar cofinanțarea din partea administrației publice locale, Primăria Vatra Dornei, este 10% din valoarea C+M a investiţiei (capitolul IV «Cheltuieli pentru investiţia de bază»), procent ce se va asigura din bugetul local al Primăriei.
IV - Informaţii privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenului şi/sau al construcţiei existente
Terenul propus pentru amenajarea cele două construcții, ca puncte SALVAMONT, în suprafață totală de 240 mp (120 mp pentru fiecare amplasament, Punct SALVAMONT Parc și Punct SALVAMONT Veverița), se află pe teritoriul UAT Vatra Dornei şi este, din punct de vedere juridic, în proprietatea publică a Primăriei Vatra Dornei.
Ambele amplasamente se găsesc în intravilan, conform PUG Municipiul Vatra Dornei, volumul Memoriul General și a Cărților funciare emise pentru fiecare amplasament.
Terenul este acoperit, cu vegetație ierboasă (fâneață), specifică zonei de munte, nu necesită defrișare sau ale amenajări de pregătire.
Terenul destinat amenajării este liber de construcții și dispune de acces direct la rețeaua stradală a municipiului (Strada Parcului – pentru Pârtia Veverița și Strada Cetinei – pentru Pârtia Parc), la linia de medie tensiune LEA 20kV și dispune în vecinătate de utilitățile publice de bază, apă și canal.
Prin Regulamentul Local de Urbanism (RLU), pentru amplasamentele propuse pentru amenajare, nu sunt impuse restricţii sau constrângeri care să afecteze obiectivul propus, zona fiind destinată dezvoltării turismului.
V - Particularităţi ale amplasamentului/amplasamentelor propus(e) pentru realizarea obiectivului de investiţii
a) descrierea succintă a amplasamentului propus (localizare, suprafaţa terenului, dimensiuni în plan)
Amplasamentele destinate celor două construcții sunt situate adiacent pârtiilor de schi Parc și Veverița, în zona de sosire a acestora. Altitudinea terenului propus pentru amenajare este de aproximativ 830 m, în cazul Pârtiei Parc și 865 m, în cazul Pârtiei Veverița.
Suprafaţa totală estimată a terenului propus pentru amenajare va fi de 240 mp (câte 120 mp pentru fiecare construcție).
Terenul destinat amenajării este stabil din punct de vedere al riscurilor naturale (alunecări de teren, inundaţii, încadrare seismică) şi este liber de construcţii.
b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile
Terenul se află în zona de intravilan, spre limita sudică a zonei urbane construite, a municipiului, pe teritoriul UAT Vatra Dornei.
Amplasamentele propuse pentru amenajare sunt la baza celor două pârtii de schi omologate, Parc și Veverița la circa 500 m și respectiv 900 m distanță față de centru, strada de pe cheiul Dornei, suprapusă peste drumul de acces în stațiune, E 58.
Accesul spre domeniu schiabil și implicit spre cele două amplasamente, se realizează prin intermediul rețelei stradale a municipiului (străzile Parcului și Cetinei, la care sunt racordate direct).
Accesul în stațiunea Vatra Dornei se poate realiza, rutier, pe mai multe drumuri naționale, astfel:
- dinspre reședința de județ, municipiul Suceava, pe DN 17 (Suceava – Vatra Dornei – Bistrița);
- dinspre București, urmând drumul european E 85 (București – Bacău – Pașcani – Suceava – Siret – punct de frontieră RO/UA) și drumurile naționale DN 15B (Pașcani – Poiana Largului) și DN 18B (Poiana Largului – Vatra Dornei.
Pe calea ferată, în stațiunea turistică Vatra Dornei se poate ajunge pe magistrala feroviară 500 (București – Suceava – Vicșani) până la Suceava, apoi pe linia secundară 502 (Suceava – Vatra Dornei – Ilva Mică); prin Vatra Dornei circulă trenuri interregio care au în componență vagoane dinspre București și dinspre Iași, Cluj sau Timișoara, asigurându-se astfel accesul direct dinspre toate centrele urbane importante ale țării.
c) surse de poluare existente în zonă
În municipiul Vatra Dornei nu există nici-un obiectiv economic cu risc semnificativ de poluare, activitatea economică a localităţii se rezumă în principal la turism, îmbuteliere ape minerale și prelucrarea laptelui.
Singura sursă potenţial poluantă este traficul auto asociat drumurilor naționale (DN 17, DN 17B) și europene (E 58) care traversează localitatea.
d) particularităţi de relief
Cele două pârtii, pentru care se propune amenajarea noilor puncte de SALVAMONT, se află pe ultimele terminații nordice ale Munților Călimani, mai precis, pe versantul nordic al Culmii Diecilor (cu altitudinea maximă în Vf. Diecilor, 1.301,34 m alt.). Zona de sosire a acestor pârtii se găsește la circa 820 m alt., pentru Pârtia Parc și 870 m alt., pentru Pârtia Veverița; amplasamentele se situează spre limita de sud a zonei urbane și sunt delimitate / despărțite între ele prin fâșii de pădure, alcătuită predominant din conifere.
Terenul din amplasamentele propuse este ușor înclinat, se găsește la baza zonei de sosire a celor două pârtii și este liber de construcții. În afara sezonului de iarnă, terenul este înierbat.
Munții Călimani fac parte din lanțul vulcanic Călimani – Gurghiu – Harghita, caracterizat prin cea mai mare dezvoltare a vulcanismului carpatic (de ex., caldera Călimanilor, are un diametru de circa 10 km). Sunt printre cei mai masivi și înalți munți (Vf. Pietrosul Călimani – 2.100 m alt.) din Carpații Orientali. Aparțin zonei montane înalte a Carpaților și se prezintă ca un soclu masiv, ridicat, în zona axială centrală, deasupra regiunilor înconjurătoare, prin altitudini ce depășesc 2.000 m (Negoiu Unguresc – 2.081 m, Rețițiș – 2.021 m, Căliman Izvor – 2.032 m), ce constituie și importante puncte de belvedere. Sunt dominați de formațiuni vulcanice, sunt spectaculoşi și atractivi din punct de vedere peisagistic, căutați de turiști în special pentru drumeţie montană și ecoturism.
e) nivel de echipare tehnico-edilitară a zonei şi posibilităţi de asigurare a utilităţilor
Terenul beneficiază de utilitățile de bază, și anume, reţea de alimentare cu energie electrică (LEA 20 KV) și este racordat la rețeaua de alimentare cu apă și de canalizare a orașului. Cele două amplasamentele pot fi direct conectate la rețeaua stradală a localității.
f) existenţa unor eventuale reţele edilitare în amplasament care ar necesita relocare / protejare, în măsura în care pot fi identificate
Nu este cazul.
g) posibile obligaţii de servitute
Nu este cazul.
h) condiţionări constructive determinate de starea tehnică şi de sistemul constructiv al unor construcţii existente în amplasament, asupra cărora se vor face lucrări de intervenţii, după caz
Nu este cazul.
i) reglementări urbanistice aplicabile zonei conform documentaţiilor de urbanism aprobate - plan urbanistic general/plan urbanistic zonal şi regulamentul local de urbanism aferent
Prin PUG Vatra Dornei, volumul Reglementări, nu sunt prevăzute reglementări urbanistice speciale, restrictive sau condiționări care să interfereze sau să afecteze amenajarea investiţiei propuse. Prin Regulamentul de Urbanism, zona care face obiectul proiectului este inclusă în Subzona centrală situată în afara zonei de protecția a monumentelor istorice, în locații dispersate (poli centrali secundari – CB), care au ca funcțiuni și servicii de tip turistic, prin urmare sunt permise dezvoltarea diversificarea activităților/serviciilor de turism.
j) existenţa de monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate.
Nu este cazul.
În zona propusă spre amenajare nu există monumente istorice care să fie incluse în Lista Monumentelor Istorice, aprobată prin Ordinul 2.314 / 2004 şi actualizată prin Ordinul 2.361/2010, Ordinul 2.828/2015, nici rezervații naturale reglementate prin Legea nr. 5 / 2000, PATN, secţiunea III Zone protejate).
În zona urbană a municipiului au fost identificate și înscrise pe Lista Monumentelor Istorice, 16 obiective, majoritatea încadrate la categoria B, conform Ordinului nr. 2361 / 2010, actualizat 2015. Reprezentative pentru importanța turistică sunt: Cazinoul Băilor, pavilioanele unor renumite izvoare, clădiri vechi, legate de funcția administrativă și balneară a localității.
VI - Descrierea succintă a obiectivului de investiţii propus, din punct de vedere tehnic şi funcţional
a) destinaţie şi funcţiuni
v realizarea a două construcții noi, cu funcțiunea de “punct SALVAMONT”, care vor deservi cele două pârtii omologate, Parc și Veverița, pentru acordarea primului ajutor în caz de accidente pe pârtii.
v dotarea punctelor de salvare montană cu echipamente, conform baremurilor specificate în Anexa HG 77/2003. Punctele SALVAMONT vor fi funcționale în perioada sezonului de iarnă, deservind domeniul schiabil amenajat, iar Centrul SALVAMONT va funcționa tot timpul anului, pentru acordarea de prim ajutor turiștilor aflați în situații de risc sau accidentați, de pe traseele montane din zonă.
Cele două construcții vor fi conectate la rețelele de alimentare cu energie electrică, apă potabilă și de canalizare a municipiului, utilități existente la baza pârtiilor.
b) caracteristici, parametri şi date tehnice specifice, preconizate
Proiectarea unui punct SALVAMONT (care includ și grupuri sanitare pentru turiști) se va face pe un teren în suprafață de 120 mp și va avea o suprafață construită de 83,72 mp. Construcțiile sunt identice pentru ambele puncte, sunt construcții cu regim de înălțime parter, cu următoarele caracteristici tehnice și funcționale:
- structura de rezistență va fi din cadre de beton armat, pe fundații continue, din beton simplu;
- pereții de închidere și compartimentare - din zidărie de cărămidă;
- acoperișul este prevăzut cu șarpantă din lemn ignifugat și învelitoare din țiglă;
- clădirea este prevăzută pentru următoarele funcțiuni:
Ř hol acces
Ř birou SALVAMONT și rezervă cu două paturi pentru accidentați sau pentru odihna personalului
Ř vestiar
Ř centrală termică electrică cu boiler pentru prepararea apei calde
Ř depozit materiale și echipament, cu acces direct din exterior
Ř grup sanitar - în spatele clădirii, cu acces din exterior, se află grupurile sanitare pentru turiști, separate pe sexe, ce cuprind trei cabine WC și două lavoare pentru femei, trei cabine WC, două pisoare și două lavoare pentru bărbați.
c) durata minimă de funcţionare apreciată corespunzător destinaţiei / funcţiunilor propuse
Cele două puncte SALVAMONT nou construite vor fi funcționale doar în sezonul de iarnă, iar Centrul SALVAMONT din sediul Primăriei, pentru care se propune dotarea cu echipamente și materiale, conform HG 77/2003, va funcționa tot timpul anului.
Fiind construcție din beton, conform legislației, durata de viață (de amortizare a investiției) este de 50 ani.
d) nevoi / solicitări funcţionale specifice
Se va verifica funcționarea instalațiilor, sanitare și electrice, înainte de darea în funcțiune a clădirii, iar periodic și ori de câte ori va fi nevoie, se vor face reparații, reabilitări. Pentru materialele achiziționate se va verifica funcționalitatea acestora la momentul cumpărării.
VII - Justificarea necesităţii elaborării documentaţiei
Conform HG 907/2016, Nota conceptuală, este un document premergător documentaţiilor tehnico-economice de proiectare, obligatorie în cazul iniţierii oricărui obiectiv de investiţii din domeniul construcţiilor, întocmit de beneficiarul investiţiei în scopul justificării necesităţii şi oportunităţii realizării unui obiectiv de investiţii, finanţat total sau parţial din fonduri publice.
Prin Nota conceptuală, beneficiarul doreşte să evidenţieze datele preliminare ale obiectivului de investiţii propus şi prezintă informaţii cu privire la sursele de finanţare şi modul de suportabilitate a investiţiei publice.
Valoarea investiţiei propuse este estimată la 2.419.000 lei, cu TVA inclus.
Au fost întocmit Studiul topografic și este în curs de realizare și Studiul geotehnic, aferent terenurilor propuse pentru realizarea obiectivului investiţional.
Nu mai sunt necesare alte expertize tehnice sau audit energetic.
PRESEDINTE DE SEDINTA Contrasemneaza,
MATEICIUC ILIE Secretarul municipiului TURCU VASILE