ROMÂNIA

JUDEŢUL SUCEAVA

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI

VATRA DORNEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea statutului municipiului Vatra Dornei

Consiliul Local al Municipiului Vatra Dornei, judetul Suceava,

intrunit in sedinta ordinara din data de 30 septembrie 2014

Având în vedere expunerea de motive prezentată de primarul municipiului, raportul compartimentului de specialitate, precum şi avizul comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local;

În temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), art. 45 alin.(1), coraborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, republicata si actualizata;

HOTARASTE:

Art.1. – Aprobă Statutul Municipiului Vatra Dornei, conform ANEXEI care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. - Primarul municipiului si Secretarul municipiului, va duce la indeplinire prevederile prezentei hotarari.

PRESEDINTE DE SEDINTA

CHIRUTA VASILE

Contrasemneaza,

Secretarul municipiului

Vasile Turcu

Vatra Dornei

30.09.2014

Nr.164

ANEXA

la H.C.L. nr.164/30.09.2014

STATUTUL MUNICIPIULUI VATRA DORNEI

2014

CUPRINS

Capitolul 1	DATE GEOGRAFICE
	Așezare geografică
	Forme de relief
	Rețeaua hidrografică
	Clima
	Vegetația și fauna
Capitolul 2	ISTORICUL ZONEI
	Legenda Dornei
	Istoric
Capitolul 3	POPULAȚIA
Capitolul 4	autoritate publică locală
	Unitatea Administrativ – Teritorială
	Autoritățile administrației publice locale
Capitolul 5	ÎNSEMNELE MUNICIPIULUI
Capitolul 6	CĂILE DE COMUNICAȚII
	Rețeaua de drumuri
	Rețeaua de căi ferate
Capitolul 7	TRANSPORTURI
Capitolul 8	SERVICII PUBLICE
	Servicii de Utilități Publice
Capitolul 9	ECHIPAREA URBANĂ
Capitolul 10	SPAȚII VERZI. ZONE DE PROMENADĂ
Capitolul 11	BUGETUL
Capitolul 12	ECONOMIA
Capitolul 13	PATRIMONIUL
	Domeniul public al Municipiului Vatra Dornei
	Domeniul privat al Municipiului Vatra Dornei
Capitolul 14	COOPERAREA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ
Capitolul 15	ÎNVĂȚĂMÂNTUL
Capitolul 16	CULTURĂ, ARTE ȘI CULTE
Capitolul 17	ARHITECTURĂ ȘI TURISM
Capitolul 18	OCROTIREA SĂNĂTĂȚII ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
Capitolul 19	ACTIVITATE SPORTIVĂ
Capitolul 20	TITLURI ONORIFICE
Capitolul 21	CONSULTAREA CETĂȚENILOR
Capitolul 22	MASS-MEDIA
Capitolul 23	ACTIVITATE POLITICĂ, ORGANIZAȚII NONGUVERNAMENTALE, SINDICATE
	DISPOZIȚII FINALE

CAPITOLUL 1

DATE GEOGRAFICE

Așezare geografică

Municipiul Vatra Dornei este situat în nord-estul României, în partea sud - vestică a Bucovinei, apaţinând de judeţul Suceava, având urmatoarele coordonate 47°21′ latitudine nordica si 25°22′ longitudine estică.

Vecinii municipiului sunt următoarele comune : Pojorîta (la nord), Iacobeni (la nord – vest), Dorna Candrenilor (la vest), Șarul Dornei (la sud)și Dorna Arini (la est).

Municipiul Vatra Dornei are o suprafaţǎ de 14.434 haşi este situat

la o altitudine de 804m, la confluenţa râurilor Dorna şi Bistriţa, în depresiunea Dornelor, cuprinsă pe două laturi între Obcina Mare şi Obcina Mestecănişului şi pe latura nord-vestică de Munţii Bistriţei.

Localitatea Vatra – Dornei este traversată de șoseaua europeană E 58 (DN 17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania. Distanțele din Vatra – Dornei până la cele mai apropiate orașe pe această șosea sunt următoarele: 110 km până în municipiul Suceava (reședința județului), 43 km până în municipiul Câmpulung Moldovenesc, 84 km până în municipiul Bistrița, 74 km până în orașul Gura – Humorului.

Altă cale rutieră importantă care străbate municipiul Vatra – Dornei este șoseaua națională DN 17 B, care asigură legătura cu județul Neamț. Pe această șosea, Vatra-Dornei se află la 156km de municipiul Piatra – Neamț, 52 km de orașul Broșteni și 130km de orașul Bicaz.

Având o aşezare prielnică, Depresiunea Dornei este un ţinut populat, fiind legată printr-o reţea de cale ferată cu toată ţara. Vatra Dornei este înconjurat de munţi înalţi, acoperiţi cu păduri de brazi şi molid, care adăpostesc regiunea în timpul verii de curenţi şi iarna de viscole.

Municipiul Vatra – Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară Suceava – Vama – Floreni – Ilva Mică, care traversează centrul municipiului.

În municipiul Vatra – Dornei există două stații C.F.R. aflate la mică distanță una de cealaltă: Gara Vatra – Dornei (construită în 1902) și Gara Vatra – Dornei Băi (construită în 1910).

Aeroportul cel mai apropiat este cel de la Salcea situat în apropierea municipiului Suceava și se află la o distanță de circa 120 km.

Forme de relief

Relieful municipiului Vatra Dornei este caracterizat de existenţa unor văi largi cu lunci şi terase bine dezvoltate, separate prin interfluvii domoale, a căror altitudine nu depăşeşte cu mult 1000 de metri. Înconjurată de culmi şi masive muntoase înalte, Ţara Dornelor are aspect tipic de depresiune intramontană. Spre nord-est şi est ea este dominată de Muntii Rarău și Giumalău cu vârful Bârnărel (1.322 m) şi Vf. Drancani (1.230 m), care la rândul lor descind din Plaiul Giumalăului alcătuit din Obcina Mare (1.243 m) şi Obcina Mică (1.251 m), la sud Munții Călimani cu vârful Dealul Negru (1.302m), la nord Munții Suhard cu vârful Runc (1.149 m) şi la vest cu Ouşorul ( 1.639 m).

Geologia teritoriului este formată din șisturi cristaline (Munții Suhard, în partea de nord) și din roci de natură vulcanică (Munții Călimani, în partea de sud).

Reţeaua hidrografică

Teritoriul municipiului Vatra Dornei se situează într-o zonă bogată din punct de vedere hidrografic, apele îşi au obârşia în masivul Suhard, Masivul Giumalău şi Masivul Călimani.

Râurile Dorna şi Bistriţa drenează toate pâraiele din teritoriu.

Râul Dorna, cu izvoarele în Munţii Călimani - Culmea Pietrosul, primeşte numeroşi afluenţi(Secu, Runcu, Colăcelului, Mustenilor, Roşu, Todirenilor,etc.) și se varsă în râul Bistriţa Aurie, la Vatra Dornei,localitatea fiind străbătută și de pârâurile: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești.

Hidrologia zonei se prezintă ca o bogăţie de ape subterane care dau naştere la numeroase şi abundente izvoare minerale cu apă cristalină si curată. În şesul Dornei şi Bistriţei şi a pârâurilor afluente mai mari, apa freatică se situează între 1-3 m. Alimentaţia reţelei hidrografice şi a apelor subterane este asigurată, în cea mai mare parte (peste 50%) din ploi şi căderi de zăpezi.

Clima

Clima este una temperat – continentală, cu o temperatură medie anuală de 6,4 grade Celsius. Analizând media temperaturilor anuale, s-a constatat că temperatura aerului în oraş se situează în jurul valorii de +6,4 grade Celsius, oscilând între –7 grade în ianuarie şi +16 grade Celsius în iulie.

Temperaturile extreme înregistrate la Vatra – Dornei au fost următoarele: + 36,4 grade Celsius în data de 18 iulie 1904, respectiv – 36,5 grade Celsius în data de 13 ianuarie 1950. Presiunea atmosferică medie este de 690 mm. În luna ianuarie, respectiv 694 mm. În luna septembrie.

Datorită pădurilor şi munţilor înconjurători media anuală de precipitaţii este de 900 mm pe cmp. Densitatea precipitaţiilor este maximă în iunie şi iulie, însă şi precipitaţiile din cursul iernii sunt destul de numeroase, realizând un strat de zăpadă de 1,1-1,6 m grosime. Precipitaţiile abundente din perioada de iarnă constituie un fenomen caracteristic al zonei.

Iernile încep devreme şi durează 5-6 luni, iar în unele locuri umbroase zăpada se menţine până în ultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele, în schimb, sunt mai secetoase.

Depresiunea Dornelor este expusă circulaţiei predominant vestice, cu frecvenţa maximă a vânturilor de nord-vest, mai puţin de nord-est. Viteza medie anuală este de 3,5-4 m/s, iar cea maximă depăşeşte 35 m/s. Vara se formează brizele de munte şi de vale, care bat dimineaţa din vale spre înălţimi, iar seara invers. În timp ce vânturile de nord-est prevestesc vreme rece, cele de est aduc timp frumos. Vânturile de vest şi nord sunt însoţite în general, de ploaie.

Vegetatia si fauna

Vegetaţia are un caracter montan, preponderente fiind coniferele: molidul, bradul, pinul, ienupărul şi unele specii de foioase, paltinul de munte, mesteacănul, scoruşul, plopul, sălciile şi arinul, precum şi arbuşti şi subarbuşti: măceş, soc roşu, cununiţă, zmeur, afin, merişor.Vegetaţia ierboasă este bogată în specii, dintre care predomină: păiuşul de livadă, timoftica, golomăţ, ţepoşica, rogozuri, piciorul cocoşului, garofiţa, arnica, sunătoarea, secărica,ş.a.

Fauna din această zonă este preponderent populată de: cerb, căprioară, urs brun, râs, lup, vulpe, mistreţ, jder, dihor, nevăstuică, bursuc, vidră.

Dintre păsările de munte specifice zonei amintim: cocoşul de munte, corbul şi unele specii de răpitoare.

În râurile Dorna şi Bistriţa se întâlnesc peşti specifici apelor reci, de munte: păstrăv, lipan, boiştean, lostriţă, clean. Pe vegetaţie şi în sol se găsesc numeroase specii nevertebrate (libelule, gândaci, fluturi, etc.).

Datorită acţiunilor de protejare a vânatului şi de sancţionare a braconajului, fauna codrilor Dornei se păstrează într-un echilibru acceptabil.

Rezervaţii şi arii naturale: Parcul municipiului Vatra Dornei.

Arbori seculari: zâmbru, zadă, stejar, molid.

Plante ocrotite: zâmbru, arin pieptănat, tisă–formă arbustivă, sângele voinicului, angelică.

Animale: urs, râs, cocoş de munte.

Endemisme: piciorul cocoşului, căldăruşă, vineţea, margaretă, cărbune.

Relicte: coada zmeului

Rarităţi: Montia Fontana.

CAPITOLUL 2

ISTORICUL ZONEI

Legenda Dornei

Numele de Dorna apare în vechea legendă a locului, povestită prin viu grai de către bătrânii locului tuturor copiilor care s-au ridicat de pe meleagurile “ piciorului de plai și-al gurii de rai ” ( Depresiunea Dornelor ), locuri de tradiți și poveste.

Se povestește că Dragoș Vodă, “ descălecătorul ” Moldovei ar fi venit să vâneze pe meleagurile noastre unde a întâlnit o fată frumoasă ca o zână, cu păr bălai și cu numele Dorina. Într-o zi pe când Dragoș era plecat în căutarea vânatului, traversând o pădure deasă, dintr-o datăi se arătă o căprioară, vânatul îndelung căutat. Iute de picior, căprioara, de îndată ce-l simți,o zbughi spre adâncul pădurii. Vodă, vânător iscusit, de cum zărise vânatul, în galopul calului se avântă în urmărirea căprioarei, pregătit cu arcul întins, să o săgeteze.

Căprioara iute de picior a scăpat de prima săgeată ce o țintise, însă săgețile ucigătoare ale vânătorului o urmăreau. Obosită și ostenită s-a oprit pentru o clipă să-și tragă sufletul lângă un brad cu trunchiul gros.

Dragoș a zărit-o, a intins din nou arcul și a slobozit săgeata ucigătoare spre căprioara ostenită și fără scăpare. Dedupă copac seauzi un țipăt omenesc de durere, iar căprioara făcu un salt și se pierduse în pădurea deasă.

Dragoș s-a apropiat de bradul gros, lângă care zărise căprioara pe care o săgetase, și spre uimirea sa găsise în locul căprioarei acea fată frumoasă ca o zână, cu păr bălai și cu numele Dorina pe care o cunoscuse atunci când călcase pentru prima data pe aceste meleaguri.

Plin de mâhnire, Dragoș Vodă a înmormântat-o pe frumoasa Dorina chiar în pădurea unde fusese ucisă, iar în amintirea ei a hotărât ca locul să se numească Vatra – Dorinei, iar râul din preajmă Dorina. Denumirea localității a devenit în timp Vatra – Dornei iar denumirea apei Dorna.

Numele Dorina, ca cel al frumoasei fete întâlnită de Dragoș Vodă venit pe aceste meleaguri, este și astăzi purtat cu mare drag de frumoasele fiice ale locului, dezmierdate fiind de cei apropiați, Doruța sau Dorna.

O explicație științifică a toponimicului “ Dorna ” este greu de oferit. Dicționarul limbii române editat de Academia Republicii Populare Române în anul 1958, explică noțiunea “dornă ” prin bulboană sau vale cu apă. Slavii au numit așezarea mlăștinoasă “ dolină”, iar la romanii au numit-o “ dornacum ”, iar la români a ajuns “ Dorina ”, care prin eliminarea vocalei “Dor(i)na” și prin rotacismul limbii române a devenit “ Dorna ”.

Istoric

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1592. La 14 mai 1600 Mihai Viteazul trimite spre Moldova armata condusă de generalul său, Baba Novac. Acesta urmează drumul prin Candreni, peste Mestecăniș, spre Cîmpulung și apoi spre Suceava, în urmărirea domnului Ierimia Movilă.

După anul 1775, Dorna intră sub stăpânire austriacă, împreună cu restul Bucovinei, iar locuitorii din Dorna devin iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Situația creată generează conflicte care durează aproape un secol. Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit și li se impun taxe pe fânețe și păduri, fiind obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitatre, inițiate de coroană. Sunt deasemenea obligați să plătească biruri în natură ( găini, lână, lemne ). Pe teritoriul Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești. În anul 1884, o sentință a autorităților austriece pedepsesc formal pe unul dintre opresorii locali cu o “ dojană severă ”.

Locuitorii Dornelor încearcă să pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor, prin plângeri repetate la împărat și la autoritățile locale dar acestea nu sunt soluționate până în jurul anului 1850, când este abrogată vechea constituție austriacă și începe perioada de 11 ani a absolutismului monarhic.

Evoluţia edilitară şi urbanistică a localităţii Dorna a fost puternic marcată de descoperirea uriaşelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafaţă de mai mulţi zeci de kilometri pătrați şj cunoscute încă din anul 1750, când au fost numite izvoare cu "burcut" – nume împrumutat probabil din maghiarul "borvis". O cercetare ştiinţifică a apelor minerale din ţinutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anilor 1790. Chimistul Hacquette de Nurnberg a realizat în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din Dorna şi din localităţile limitrofe Candreni şi Şar.

Recunoaşterea oficială a importanţei izvoarelor minerale şi o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Din scrierile şi rapoartele doctorului Plusch aflăm că în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului "Ioan", situată la numai 200 de paşi de drumul împărătesc. Prepararea băilor se făcea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea staţiunii pe proprietatea particulară a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic şi material al proprietarului minelor din Iacobeni Manz de Mariense.

Proiectul de amenajare al băilor propus de doctorul Plusch, a fost aprobat prin Decretul administraţiei din 17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer a primit ordinul să construiască o clădire cu şase căzi de baie, la care apa minerală era adusă printr-o ţeavă şi continua să curgă prin jgheaburi.

În anul 1870 Fondul Bisericesc Român cumpără Băile Vatra – Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, impreună cu dreptul de proprietate asupra epelor minerale. Pentru bolnavi se ridică un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior se va construi Hotelul nr. 1 și Cazinoul Vatra – Dornei.

O etapă nouă în dezvoltarea staţiunii balneare s-a înregistrat în anul 1895. La această dată geologul Stur a întreprins un studiu geologic al staţiunii Vatra Dornei şi al terenului pe care era amplasată. În baza acestui studiu s-a proiectat şi dezvoltat staţiunea după 1895.

În anii 1896-1897 principalele obiective ale staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fost terminate şi inaugurate. Între acestea s-a numărat Izvorul "Ioan", Izvorul „Ferdinand” şi Izvorul “Sentinela”, Cazinoul Vatra Dornei, Palatul comunal, Palatul Naţional, clădirea şcolii primare, Gara mare şi Gara Băi, Biserica catolică şi Templul evreiesc.

Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat începând din secolul XVIII în jurul staţiunii balneare şi concomitent cu aceasta. Până în anul 1774 Dorna este dependentă de Ocolul Câmpulung și din această cauză nu are nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de avea sigiliu și vornic sau primar este dobândit abia în anul 1823, dar localitatea continuă să existe sub suzeranitatea vornicului de Câmpulung până în anul 1853.

În anul 1848, în perioada când primar este George Burcă, se construiește pe locul actualului pod de la piață, un pod care s – a numit “ al vicilicilor ” . Vicilicii sunt participanții dorneni la evenimentele revoluționare de la sfârșitul secolului al XVIII – lea.

Un an mai târziu, în 1849, Bucovina este dezlipită de Galiția și ridicată la rangul de ducat. Această acțiune a permis ridicarea satului Dorna, la rangul de târg, în anul 1855 și înscrierea sa în actele oficiale ale stăpânirii habsburgice sub numele Vatra – Dornei. În același an în data de 9 septembrie, se înființează la Vatra – Dornei.Oficiul Mixt de Județ Dorna, similar cu instituția Prefectului.

În anul 1868 se înființează Prefectura Câmpulung, iar după anul 1872, când este desființat Domeniul Imperial, începe dezvoltarea administrativă a localității în strânsă legătură cu dezvoltarea stațiunii balneare.

În anul 1875, este instalat în funcția de primar al comunei, gospodarul local Vasile Deac, care este primar până în anul 1900.

După obținerea audienței la Împăratul Franz Josef în anul 1886, primarul Vasile Deac obține și aporobarea acestuia pentu dezvoltarea urbanistică a localității Vatra – Dornei. Primarul Vasile Deac, după consultări cu arhitecți și importanți oameni de știință recunoscuți în epocă, hotărăște asupra modului de dezvoltare a târgului concomitant cu stațiunea balneară, urmând să fie edificate pe teritoriul central al localității, Palatul Comunal, Palatul Național, clădirea Școlii primare, Gara Mare și Gara Băi, Biserica Romano – Catolică precum și Templul Evreiesc.

Cu suma de 60.000 coroane pentru construirea Palatului Comunal și 30.000 de coronae pentru zidirea unei școli românrști cu trei clase, primarul Vasile Deac pornește executarea proiectelor. Lucrările construcțiilor aprobate de împărat sunt conduse de un meșter Italian care se instalează în în localitatea Vatra – Dornei pe cheltuiala primăriei, iar în anul 1896 încep lucrările la Palatul Comunal, care se desfășoară concomitant cu lucrările de construcție ale școlii de trei clase cu predare în limba română. În anul 1897 este dată în folosință clădirea Școlii de trei clase (astăzi Școala nr. 1). Înainte de a se încheia lucrările de construcție a Palatului Comunal, Vasile Deac începe lucrările de construcție a Palatului Național, care era destinat sediului Sociatății Culturale și ale Cabinetului de citire “Sentinela” .

“Sentinela” este prima asociație patriotică a românilor din Vatra – Dornei, care a acționat consecvent pentru izbândirea idealurilor naționale.

În timpul mandatului primarului Vasile Deac se construiesc de asemenea, în anul 1902, gara cunoscută sub numele de Gara Mare, care leaga pentru prima dată Suceava de Vatra – Dornei și se începe construcția Gării Vatra – Dornei Băi, care a fost dată în folosință după decesul primarului Vasile Deac.

Primul război mondial a adus luptele pe creasta munţilor din jurul oraşului Vatra Dornei, transformându-l pe acesta şi staţiunea într-o fortăreaţă armată a austro-ungarilor. Staţionarea trupelor la Vatra Dornei a durat aproape doi ani, timp în care au fost distruse şi oraşul şi staţiunea, dar după unirea Bucovinei cu Regatul României s-a pus problema refacerii şi administrării băilor. Tot în timpul vieții lui Vasile Deac au fost demarate lucrările parțiale la Templul Evreiesc și ale Bisericii Romano – Catolice.

La data de 17 decembrie 1907, Vatra – Dornei este declarat oraș al Imperiului Austro – Ungar.

Primul Război Mondial, transformă orașul și stațiunea Vatra – Dornei într – o fortăreață a armatei austro – ungare, orașul fiind ocupat de trupe aproape 2 ani, timp în care se produc numeroase și însemnate daune atât orașului cât și stațiunii. După unirea Bucovinei cu regatul României, se pune problema refacerii stațiunii și reconstrucției orașului.

În timpul celui de-al doilea război şi în special în a doua sa parte – anii 1943-1944 – staţiunea balneară Vatra Dornei a suferit din nou nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preluat băile prin actul naţionalizării de la 11 iunie 1948 şi a început o vastă campanie de refacere şi modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea staţiunii. Imediat după 1950 staţiunea balneară Vatra Dornei a intrat în exploatare la întreaga capacitate şi până în 1989 a continuat să se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihnă, etc.

După anul 1989 situaţia economiei oraşului s-a schimbat radical, în concordanţă cu imperativele economiei moderne şi în primul rând - activitatea comercială a suferit o transformare esenţială. Comerţul şi prestările de servicii sunt oferite în cea mai mare parte de persoane fizice şi societăţi comerciale după legile economiei de piaţă, care încep să guverneze întreaga viaţă a localităţii.

In Vatra Dornei, în locul fostei mine Dorna, s-a instalat Sucursala Minieră “Bucovina”, sub administrarea căreia în industria mineritului a avut loc o transformare de proporţii. Exploatarea apelor minerale pentru consum a revenit unei societăţi mixte helveto-române – “Dorna Apemin” S.A. - care captează izvoarele, îmbuteliază şi comercializează această bogăţie; industrializarea lemnului a luat o dezvoltare vertiginoasă prin preluarea acestei activitaţi de către societăţi cu capital integral privat. S-a dezvoltat Societatea Comercială “Dorna Mecanica”, profilată pe construirea de maşini pentru prelucrarea lemnului; fostul ICIL a devenit Societatea Comercială “Dorna”; Întreprinderea de Transporturi Auto a devenit societate privată de transport auto; fosta întreprindere balneo-climaterică s-a dispersat în multe societăţi comerciale mai mici, iar în industrializarea laptelui a apărut Întreprinderea helveto-română “Dorna Lactate”.

CAPITOLUL 3

POPULAŢIA

Analiza fondului locuibil pe baza rezultatelor provizorii ale recensământului din 2011 precizează că populaţia stabila a municipiului Vatra Dornei este de 13.659 persoane, pozitionand-l pe locul 5 in județul Suceava.

Populația municipiului Vatra Dornei locuiește în:

2.504 - cladiri in care se afla locuințe
6.416 – locuințeconvenționale
5.667- gospodării.

Din totalul de2.572 clădiri, un numar de 2.504 clădiri sunt destinate spațiului colectiv de locuit, in care se aflălocuinţe convenționale.

În ceea ce priveşte utilităţile, 4.405 locuinţe sunt alimentate cu apă, 4.291 au canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu, 6.252 au instalaţie electrică şi 1.144 au încălzire prin termoficare sau prin centrală termică.

Componenţa etnică a populaţiei, la recensământul din 2011 a fost următoarea:

ETNIA	NUMAR DE PERSOANE
TOTAL	13.659
Româna	13.475
Maghiara	31
Germana	32
Roma	88
Ucraineana	14
Poloneza	-
Rus lipovean	-
Ruteana	-
Alte etnii	6
Etnie nedeclarata	10

In procente, în Vatra Dornei trăiesc 98,65% români si 1,35% alte etnii.

STRUCTURA FORŢEI DE MUNCĂ - este prezentata in tabelul urmator:

Ramura	%
Industrie	41,8
Agricultura	0,1
Comert	8,9
Constructii	3,9
Transport	11,3
Financiar	1,9
Adm. Publica	2,1
Invatamant	7,6
Sanatate	8
Altele	14,3

Structura forței de muncă

CAPITOLUL 4

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

Unitatea administrativ - teritorială

Oraşul Vatra Dornei a fost declarat municipiu prin Legea nr.123/07.07.2000.

Municipiul Vatra Dornei, este unitate administrativ teritorială, alcătuită din localitatile – Vatra Dornei, Rosu, Argestru si Todireni. Acesta este persoană juridică de drept public cu capacitate juridică deplină, care deţine un patrimoniu propriu format din domeniul public şi domeniul privat, exercitându-şi, în condiţiile legii, autoritatea pe teritoriul anume delimitat prin lege.

Municipiul Vatra Dornei este clasificat ca făcând parte din categoria municipiilor de rangul II, potrivit prevederilor Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi.

Municipiul Vatra Dornei este subiect juridic de drept fiscal, titular al codului de înregistrare fiscală şi al conturilor deschise la unitatea teritorială de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Acesta este titular al drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. In justiţie, municipiul Vatra Dornei este reprezentat de primar. Acesta poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului sau un avocat, care să reprezinte interesele municipiului.

Municipiul Vatra Dornei poate intra în raporturi juridice cu alte autorităţi sau instituţii și persoane fizice, în condiţiile legii.

Autoritățile administrației publice locale

Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Vatra Dornei sunt: PRIMARUL (autoritate executivă) şi CONSILIUL LOCAL (autoritate deliberativă).

Constituția României, prin articolul 121, stabilește rolul consiliilor locale precum și cel al primarilor în organizarea și funcționarea statului de drept, fiind definite ca autorități ale administrației publice locale prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe și care își desfășoară activitatea în vederea rezolvării treburilor publice de la nivel local.

Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ – teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

Actualul primar al municipiului Vatra – Dornei este ILIE BONCHEȘ (PDL), care a câștigat alegerile din 10 iunie 2010, cu 26.67 % ( 2364 voturi )din voturile liber exprimate. Alegerea primarului din primul tur de scrutin reprezintă voința cetățenilor municipiului de a - și alege edilul în persoana actualului primar. În funcția de viceprimar a fost investit prin votul majoritar al Consiliului Local al Municipiului Vatra – Dornei Nicușor Marcel Cojocaru (PRM), din 2010 – până în prezent.

CONSILIUL LOCAL reprezintă autoritatea deliberativă a administrației publice locale, compusă din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publicelocale, pentru un mandat cu durata de 4 ani. În temeiul dispozițiilor Legii 215/2001, a administrației publice locale, republicată și actualizată, avand în vedere numărul de locuitori ai localității, în Consiliul Local al Municipiului Vatra – Dornei au fost aleși un număr de 17 consilieri locali.

Prin exercitarea de către cetățenii municipiului Vatra – Dornei a dreptului constituțional de a vota în cadrul alegerilor locale organizate în luna iunie 2010, repartizarea mandatelor în cadrul consiliului local al municipiului Vatra – Dornei către formațiunile politice s – a realizat astfel:

Membrii Consiliului Local al Municipiului Vatra – Dornei:Apetrei Gheorghe (USL), Apostoaie Emil (PRM. din 31.08.2012 – până în prezent), Benchea Maxim Sînziana (PDL), Boca Roman (USL), Candrea Dumitru (USL), Chiruță Vasile (USL), Cojocaru Nicușor Marcel (PRM), Forfotă Dan Marcel (PDL din 28.09.2012 pînă în prezent), Mateiciuc Ilie (USL), Obreja Mariana (PDL), Pindelea Grigore (PDL), Popescu Constantin (USL), Postelnicu Petrică Tinel (PRM 29.06.2012 până în 31.08.2012), Rîpan Marius Vasile (PDL), Rusu Mircea Filaret (PDL 29.06.2012 – 28.09.2012), Scripcaru Corneliu (USL), Simireanu Timinschi Serenela (PPDD), Ungureanu Costel (PDL). CONSILIUL LOCAL este constituit din 17 consilieri locali şi a fost validat în urma alegerilor locale din 10 iunie 2012, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 50/29.06.2012.

Structura politică a Consiliului Local, la data validării, a fost următoarea: PDL = 6, USL = 8, PRM = 2, PPDD. = 1, tolal consilieri 17.

CONSILIUL LOCAL este organizat pe 4 comisii de specialitate, astfel:

Comisia nr. 1 - Comisia pentru programe de dezvoltare economico-socială, buget-finante, administrarea domeniului public si privat al municipiului Vatra Dornei, servicii, comert, agricultură-silvicultură. Comisia are în componență un număr de 11 consilieri;

Comisia nr. 2 - Comisia pentru amenajarea teritoriului si urbanism, realizarea lucrărilor publice, protectia mediului, protectia monumentelor istorice si de arhitectură.Comisia are în componență un număr de 9 consilieri;

Comisia nr. 3 - Comisia pentru administratie publică locală, apărarea ordinii publice, juridică si de disciplină, respectarea drepturilor si libertătilor cetătenilor. Comisia are în componență un număr de 7 consilieri;

Comisia nr. 4 - Comisia pentru învătământ, sănătate si familie, cultură si culte, muncă si protectie socială, protectie copii, activităti sportive, de agrement si turism. Comisia are în componență un număr de 7 consilieri;

Consiliul local are inițiativă și hotărăște în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.

Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții:

a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local;

b) atribuții privind dezvoltarea economico – socială și de mediu a municipiului;

c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al municipiului;

d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;

e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern;

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.

Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efectele de la data aducerii lor la cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării.

PRIMARULîndeplinește o funcție de autoritate publică și reprezintăautoritatea executivă, mandatată să soluționeze și să gestioneze treburile publice ale unității administrativ – teritoriale. Durata mandatului său este de 4 ani.

La nivel local, primarul este garantul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, al prevederilor Constitiției precum și al punerii în alicare a legilor, decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hoatărârilor Consiliului local.

Primarul dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului și a hotărârilor Consiliului județean, în condițiile legii.

Primarul îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:

a) atribuții execitate în calitate de reprezentant al statului în condițiile legii;

b) atribuții referitoare la bugetul local;

c) atribuții referitoare la relația cu consiliul local;

d) atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor;

e) alte atribuții prevăzute prin lege.

În conformitate cu atribuțiile ce – i revin, primarul îndeplineşte funcția de ofițer de stare civilă și autoritate tutelară, asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil, exercită atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recensământului.

Primarul exercită funcția de ordonator pricipal de credite și reprezintă municipiul Vatra Dornei în relaţiile cu persoane fizice sau juridice din ţară, din străinătate, precum şi în justiţie.

În exercitarea atribuţiilor sale Primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoştu au fost comunicate persoanelor interesate.

Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, primarul este ajutat de un viceprimar, secretar și aparatul de specialitate al primarului.

Viceprimarul Municipiului Vatra – Dornei, este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, care îi polega atribuțiile sale. Este ales cu votul majorității consilierilor locali în funcție, din rândul membrilor acestuia.

Durata mandatului viceprimarului este egală cu cea a mandatului Consiliul Local.

Secretarul Municipiului Vatra – Dornei este funcționar public de conducere, numit în funcție de către Primarul Municipiului.

Secretarul verifică și asigură respectarea legalității de către organele administrațției publice locale, îndeplinind atribuțiile prevăzute de lege sau încredințate de către Primar sau Consiliul Local.

Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ – teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă denumită primăria municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente, ale colectivității locale.

CAPITOLUL 5

ÎNSEMNELE MUNICIPIULUI

Localitatea Vatra - Dornei este municipiu având rangul II, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi.

Stema municipiului

Stemele orăşeneşti sunt prîntre însemnele heraldice româneşti cu cea mai mare vechime. Ele au apărut în primul rând datorită necesităţii autentificării unor acte emise de sfatul orăşenesc. Primul sigiliu cunoscut al oraşului Vatra – Dornei, datează din anul 1470 şi era format dintr-un cap de bour cu stea intre coarne.

Stema orașului din

perioada interbelică Stema actuală

Stema actuală a orașului Vatra – Dornei, conţine un scut, deasupra căruia se află coroana argintie în forma de cetate cu 5 turnuri. Scutul este despărţit în două porţiuni: porţiunea superioară ocupă două treimi, este de culoare albastră şi prezintă două figuri heraldice care susțin simbolurile localității, stațiunea balneo – climaterică cu neprețuitele izvoare binefăcătoare de ape minerale ; porţiunea inferioară ocupă o treimedin scut, este de culoare verde şi conţine o figură heraldică reprezentând un con de brad de aur.

Stema a fost aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, din cadrul Academiei Române.

CAPITOLUL 6

CAILE DE COMUNICATII

Reţeaua de drumuri

În Vatra Dornei reţeaua de străzi principale ce traversează localitatea sunt în general paralele cu râurile Bistriţa şi Dorna.

Localitatea Vatra – Dornei este traversată de soseaua europeană E 58 și E 576 care se suprapun peste DN. 17, importantă cale rutieră care leagă Moldova de Transilvania.

Distanțele din Vatra – Dornei până la cele mai apropiate orașe pe această șosea sunt următoarele: 110 km. până în municipiul Suceava (reședința județului), 43 km. până în municipiul Cîmpulung Moldovenesc, 84 km. până în municipiul Bistrița, 74 km. până în orașul Gura – Humorului.

Altă cale rutieră importantă care leagă municipiul Vatra – Dornei de parte de sud a Moldovei este șoseaua națională DN. 17 B., care asigură legătura cu județul Namț,respectiv municipiul Târgu Neamțsituat la o distanță de 130,9 km. Șoseaua națională DN. 17 B, în Poiana Largului se intersectează cu DN. 15, care asigura legătura între municipiul Piatra – Neamț și municipiul Toplița. Vatra – Dornei se află la 156km. de municipiul Piatra – Neamț, 52 km. de orașul Broșteni, 130 km. de orașul Bicaz și 158 km. de municipiul Toplița.

Reţeaua stradală majoră este intens solicitată, traficul de tranzit suprapunându-se peste circulaţia de interes local.

Reţeaua de căi ferate

Municipiul Vatra – Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară Suceava – Vama – Floreni – Ilva Mică, care traversează centrul municipiului.

În municipiul Vatra – Dornei există două stații C.F.R. aflate la mică distanță una de cealaltă: Gara Vatra – Dorenei (construită în 1902) și Gara Vatra – Dornei Băi (construită în 1910).

Traficul de călători şi de mărfuri pe calea ferată este deservit de staţiile Vatra Dornei, Vatra Dornei-Băi şi halta Argestru și Roşu.

CAPITOLUL 7

TRANSPORTURI

Municipiul Vatra – Dornei, este un centru teritorial de tranzit atât pentru transportul de persoane cât și pentru transportul de marfă, cunoscut din cele mai vechi timpuri. Din depresiunea Dornelor se realizează legătura cu : Transilvania, respectiv județul Bistrița – Năsăud prin Pasul Tihuța sau Pasul Bîrgău ce se află situat pe E 58, E 576 și DN. 17, la o altitudine de 1201 m., cu Maramureșul prin pasul Prislop sau pasul Maramureș situat pe DN. 18. Pasul Prislop se află la altitudinea de 1413 m. fiind considerată cea mai înaltă trecătoare din România. Pasul Mestecăniș situat pe E.58, E 576 supapuse pe DN. 17, se află la o altitudine de 1096 m. și leagăDepresiunea Dornelor de Depresiunea Cîmpulung – Moldovenesc,respectiv municipiul Cîmpulung - Moldovenesc situat la o distanta de 42 km. Valea Bistriței ( Poiana Largului ) leagă Depresiunea Dornelor prin parte sud - esticăcu centrul Moldovei, respectiv cu județele Neamț și Transilvania, respectiv judetul Harghita.

Transporturile marfare rutiere sunt caracterizate prin prezența frecventă a mijloacelor de transport ce tranzitează teritoriul municipiului Vatra – Dornei, îndreptându – se către toate regiunile menționate.

Municipiul Vatra – Dornei are o infrastructură rutieră predefinită prin moștenirea istorică. Era socialistă și – a lăsat amprenta arhitecturală, dar clădirile istorice însă s – au păstrat în marea lor majoritate. Străzile orașului nu au fost proiectate pentru un trafic intens de un nivel excendentar actual. Arterele principale sunt limitate pentru preluarea unui număr mai mare de un vehicul pe sensul e deplasare. Zonele critice centrale sunt strada Mihai Eminescu, strada Dornelor ce deservește și accesul mijloacelor de transport greu, strada Gării, strada N. Lițu, mai ales din cauza lipsei spațiului suficient de parcări, prin parcarea autoturismelor pe ambele sensuri de circulație. Primăria municipiului a intervenit salutar pentru descongestionarea circulației în zona centrală, prin îndestularea suprafeței de parcare prin amenajarea de terenuri pretabile în acest scop.

Lipsa unui drum de centură îngreunează tranzitarea transportului greu de marfă, perturbă atmosfera de liniște și calm a stațiunii, poluând fonic și deteriorând caltatea aerului.

Mobilitatea populației se face cu autoturisme proprii, pe jos și cu transport public local în regim de taxi.

Transporturile feroviare de persoane și marfă se fac pe traseul Suceava – Vatra – Dornei – Ilva Mică – Beclean – Dej – Cluj și în sens invers. Paralel cu șoseaua DN. 17, calea ferată secundară 502, leagă cele două depresiuni prin Tunelul Mestecăniș cu lungimea de 1647m.

Transportul aerian

Traficul aerian de călători şi mărfuri este asigurat prin aeroportul Salcea de lângă municipiul Suceava, aflat la o distanţă de aproximativ 130 km de Vatra Dornei.

Există posibilitatea repunerii în circuit a unei piste de aterizare pentru avioane mici, aflată la o distanţă de 12 km de Vatra Dornei, respectiv localitatea Floreni.

CAPITOLUL 8

SERVICII PUBLICE

Servicii de utilități publice

Serviciile de utilități publice sunt definite ca fiind totalitatea acțiunilor și activităților reglementate prin cere se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general ale colectivităților locale cu privire la :

a) alimentarea cu apă ;

b) canalizarea și epurarea apelor uzate ;

c) colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale ;

d) producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat ;

e) salubrizarea localităților ;

f) iluminatul public .

Alimentarea cu apă

Stația modernizatăde capatare și tratare a apei potabile în municipiul Vatra – Dornei este prezentă în documentele de specialitate începând cu anul 1968. Captarea apei potabile în localitatea Vatra – Dornei se face in prezent de la suprafață.

Stația de captare și tratare a apei potabile din municipiul Vatra – Dornei este la finalizarea procesului de reabilitare , procesul de reabilitare a fost realizat cu fonduri europene în cadrul proiectul POS Mediu I.

În prezent se lucrează la Proiectul POS Mediu II, care prevede extinderea rețelei de alimentare cu apă cu încă 20.000 ml. și reabilitarea a 10.000 ml. din rețeaua existentă, fapt ce va determina o acoperire în procent de 99% a necesarului actual de alimentare cu apă potabilă.

Lungimea rețelei de alimentare cu apă potabilă este de 53.500 km. Distribuția apei potabile în municipiul Vatra – Dornei se realizează prin intermediul unei stații de pompare și prin cădere liberă din cele trei bazine de înmagazinare cu o capacitate de 3500 mc. care fac parte din sistemul de alimentare cu apă potabilă.

Deservirea populației cu apă potabilă se desfășoară fără întrerupere, pe tot cuprinsul celor 24 de ore.

Stația de captare și alimentare cu apă potabilă a, municipiului Vatra – Dornei deservește :

- aproximativ 10.000 de persoane ;

- un număr de 2.255 gospodării individuale ;

- un număr de 6 asociații de proprietari ;

- un număr de 335 agenți economici ;

- un număr de 46 instituții publice.

Canalizarea și epurarea apelor uzate

Prima canalizare a municipiului Vatra – Dornei a fost concepută si executată în perioada de ocupare austro – ungară și deservea toate edificiile de la șoseaua principală. Sistemul de evacuare a fost funcțional până la reabilitarea rețelei de canalizare.

Stația de epurare este una modenă și corespunde celor mai înalte standarde în materie, având două trepte de tratare a apei uzate, una mecanică și alta biologică, urmând a fi dotată și cu treapta terțiară, fapt ce va determina o creștere a calității apei epurate și prin tratarea chimică, care la evacuarea din stația de epurare va fi epurată în procent de 100%. Evacuarea apei epurate se face prin deversare în râul Bistrița.

Finalizarea proiectului POS Mediu I va adăuga la rețeaua actuală un plus de 12.000ml. rețea de canalizare.

Rețeaua de canalizare din municipiul Vatra – Dornei are o lungime actuală de 34.600ml.

Colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale

Apele pluviale sunt colectate și deversate în rețeaua de canalizare pentru transportarea apelor uzate.

Producția, transportul, distribuția și furnizarea de energie termică în sistem centralizat

Sistemul centralizat

În Municipiul Vatra – Dornei “ Centrala termică pe deșeuri din lemn ”, reprezintă sursa unică de producere a energiei termice în sistem centralizat.

Aceasta are o putere instalată de 18 Mw. Fiind echipată cu trei cu trei cazane a 6 Mw. fiecare, dintre care două sunt pe deșeuri din lemn, iar al treilea este pe combustibil lichid.

Rețelele termice de transport și distribuție

Rețeaua termică primară se întinde pe o distanță de 5360 ml. și alimentează un număr de 110 module de încălzire și preparare apă caldă de consum și 5 puncte termice.

Rețeaua secundară corespunzătoare celor 5 PT – uri. este în lungime de 5780 ml. din care :

- PT. 1 Aleea Dornelor 1030 ml.

- PT. 2 Strada Dornelor 1760 ml.

- PT. 3 Strada Azurului 1580 ml.

- PT. 4 Strada Mîlinilor 930 ml.

- PT. 5 Strada Schitului 480 ml.

A fost reabilitată rețeaua secundară corespunzătoare punctelor termice PT. 2, PT. 3, PT. 4 și PT. 5, urmând ca în viitor să fie refăcută și rețeaua secundară corespunzătoare punctului termic PT. 1.

Reabilitarea punctelor termice, a constat din în primul rând în înlocuirea vechilor conducte, cu altele preizolate prevăzute cu o izolație din polipropilenă, acoperite de o manta din polipropilenă neagră de înaltă presiune și dotate cu sistem de supraveghere.

Reabilitarea executată, va asigura o eficiență cerscută și se va obține un randament superior, în exploatarea, transportul și distribuirea energiei termice.

Structura consumatorilor racordați la sistemul de termoficare la nivelul anului 2014, este:

- Blocuricări 74;

- Scări bloc 127;

- Apartamente 2.100;

- Instituții 20;

- Societăți comerciale;

- Case particulare.

Salubrizarea localității

Salubrizarea Municipiului Vatra – Dornei este asigurată de către SC. Ecologica Vatra – Dornei SRL. iar dezinfecția, dezinsecția și deratizarea se face prin contractare de servicii specializate.

S.C. Ecologica Vatra – Dornei S.R.L. a fost înființată prin hotărârea consiliului local în data de 01. 10. 2010.

S.C. Ecologica Vatra Dornei S.R.L. prestează următoarele sevicii :

- salubrizare stradală ;

- salubrizare cimitire ;

- colectare deșeuri ;

- ecologizare stadală;

- ecologizare cursuri de ape ;

- întreținere spații verzi, flori, parcuri, locuri de joacă copii.

- întreținere și reparații stradale ;

- întreținere și reparații imobile

Salubrizarea menajeră :

SC. Ecologica SRL. are încheiate contracte contracte de salubrizare cu agenți economici, asociații de proprietari, persoane fizice care domiciliază la case și la blocurile care nu sunt constituite în asociații de proprietari.

Numărul de contracte încheiate este de aproximativ 3800.

Natura deșeurilor colectate :

- deșeuri menajere provenite din sectorul casnic ;

- deșeuri asimilabile celor menajere, provenite de la agenți economici ;

- deșeuri reciclabile – hârtie, carton, PET, plastic, sticlă, metal și DEEE. (electrice, electrocasnice, electronice)

Cantitatea medie a deșeurilor principale în anul 2014 este următoarea :

a) carton și hârtie 963 mc.

b) plastic și pet. 1096 mc.

c) sticlă 17 mc.

d) metale 12 mc.

e) materiale organice 5.745,43 mc.

f) altele 3,5 mc.

În anul 2014, SC. Ecologica SRLVatra – Dornei a colectat de la 01.01.2014 și până la sfârșitul lunii iulie 2014 - 7821,43 mc cantitate deșeuri colectată ; 5745,43 mc. cantitate totală de deșeuri eliminată prin depozitare finală ; 2076 mc. cantitate deșeuri reciclată din total cantitate colectată, cu un procent de deșeuri reciclate de 26,54%.

Salubrizarea stradală

În prezent se salubrizează în municipiul Vatra – Dornei un număr de 1.400.000 mp. lunar și 68 km. străzi.

Ecologizare

Zilnic se ecologizeză un număr de 90 coșuri stradale, 25 străzi lunar, malurile cursurilor de apă, instituții publice și un număr de 8 cimitire.

Spațiile verzi din municipiul Vatra – Dornei

Suprafața totală a spațiului verde din municipiul Vatra – Dornei este de 546.064 mp – 54,6 ha.

Iluminatul public

În municipiul Vatra – Dornei, seviciul de iluminat public și modernizarea acestuia este asigurat de către Primăria municipiului Vatra – Dornei.

În anul 2012 lungimea rețelei de iluminat a ajuns la aproximativ 160 km, cu perspective de extindere la 170 km. în 2016.

Puterea instalată în 2014 este de ::::Kw, cu perspective de …… în ……

Numărul stâlpilor de iluminat aflați în proprietatea Municipiului Vatra – Dorneieste de 263 bucăți în 2014, urmărindu – se creșterea numărului acestora la 1350 bucăți în 2015.

Numărul corpurilor de iluminat este de 1350, dintre care 305 bucăți corpuri de iluminat sunt ale Primăriei Municipiului Vatra – Dornei.

Consumul energetic anual al iluminatului public este de circa …….Kw. cu perspectivă de creștere în anul 2015.

Pe lângă iluminatul stradal, în municipiul Vatra – Dornei se mai asigură și iluminatul arhitectural pentru punerea în valoare a monumentelor istorice : Primăria și Turnul Primăriei.

În municipiul Vatra Dornei se asigură în condiţiile legii următoarele servicii publice:

· Prin Serviciul Public de Asistenţă Socială:

- administrarea şi acordarea ajutoarelor sociale;

- serviciul de cantină socială;

- centrul de îngrijire al bătrânilor Roșu.

· Prin Poliţia Comunitară:

- asigurarea disciplinei, liniştii şi ordinii publice, a bunei funcţionări a circulaţiei şi parcărilor.

· Serviciul de Salvamont al primăriei Municipiului Vatra – Dornei

Înființat în anul 1985, de către inginerul geolog Romanică Tirel, în cadrul Clubului Gențiana, asigură găsirea și salvarea persoanelorrătăcite sau accidentate pe traseele montane sau pârtiile de schi de pe raza municipiului Vatra – Dornei.

CAPITOLUL 9

ECHIPAREA URBANĂ

Lungimea străzilor orǎşeneşti este de 65 km, din care 36 de km de străzi modernizate.

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este 62 km, iar reţeaua de canalizare este în lungime de 43 km.

Municipiul Vatra Dornei are 6416 de locuinţe, din care 302 în proprietate majoritară de stat.

Suprafaţa intravilană este de 14.464 hectare, iar suprafaţa spatiilor verzi este de 37 hectare.

Categoriile de folosinţă ale terenurilor:

Total suprafaţă agricolă (hectare)	Din care:
	Arabil (ha)		Păşuni (ha)	Fâneţe (ha)
3.232	253		1.215	1.764
Categoria terenului		Suprafaţa(ha).
ARABIL		253
FORESTIER		1.190
APE, BĂLȚI		369
DRUMURI		105
CONSTRUCŢII		89
NEPRODUCTIV		348
PĂŞUNI		1.190
FÂNEŢE		1.764
PĂDURI		9126
TOTAL		14.434

Fondul funciar al teritoriului administrativ al municipiului Vatra Dornei este preponderent, ocupând 76% din total suprafaţă, în timp ce suprafaţa agricolă ocupă numai 22%.

Suprafața de pădure proprietatea municipiului Vatra – Dornei este de 1870,60 ha. dispusă astfel:

- O.S. Iacobeni – 433,5 ha. – U.A.T. M. Vatra – Dornei;

- O.S. Vatra – Dornei – 792,06 ha. – U.A.T.M. Vatra – Dornei %;

U.A.T. Dorna – Arini %;

- O.S. Dorna – Candrenilor – 607,773 ha. – U.A.T.M. Vatra – Dornei ;

- O.S. Cârlibaba – 37,30 ha. – U.A.T. Cârlibaba.

CAPITOLUL 10

ZONE DE PROMENADĂ

Parcul din stațiunea Vatra – Dornei se găsește situat în centru stațiunii și se întinde pe o suprafță de aproximativ 50 ha. Este declarat rezervație dendrologică al Academiei Române și constituie principala zonă de concentrare a izvoarelor de ape minerale din depresiunea Dornelor.

Parcul este sistematizat încă de la începuturi, cu alee largi și drepte, mărginite de frumoase spații verzi, adevărate tablouri peisgistice, conferind vizitatorilor bucuria de a se afla într – un loc de relaxare amenajat, dar totodată într – un cadru natural.

Aleele sunt amenajate – pavate, iluminate pe timp de noapte, iar pe părțile laterale sunt dotate cu banci. Posibilitatea de a efectua lungi plimbări plăcute este oferită de aleele șerpuitoare pe curbele de nivel ale muntelui, alternând cu rampe și pante domoale, fapt ce face ca traseul să fie unul interactiv, atractiv și nu plictisitor sau obositor, fapt ce te îndeamnă la plimbare și drumeție, la relaxare.

În parc se regăsesc din perioada de ocupare austro – ungară încă mai multe construcții din lemn care au utilitatea de odinioară, chioșcul japonez, locul unde fanfara de alămuri concertează în sezonul estival, precum și alte chioșcuri confecționate din material lemons, generos pavoazate cu deosebite dantelării din lemn, fapt ce le asigură o rară și frumoasă prezență.

Izvorul “ Sentinela ”, considerat și primul izvor captat, de apă minerală natural carbogazoasă, oferit circuitului turistic, este edificat într – o spectaculoasă și rară arhitectură , conferindu – i, statutul de “ rara avis”.

Cazinoul, este edificat în perioada de ocupare austro – ungară, fiind considerat emblema orașului Vatra – Dornei, foarte mulți ani, din existența orașului. Trist este faptul că astăzi Cazinoul nu mai poate fi considerat ca odinioară, “ emblema ” orașului Vatra – Dornei, datorită stării grave de deteriorare a construcției.

În parc trăiesc tradiționalele și binecunoscutele veverițe, apelate “ Mariana ” de către turiștii care le invită să le “ fure ” din mână, alunele și nucile oferite.

Veverițele, fac deliciul unei vizite în parcul stațiunii, bucurând deopotrivă copii și adulți, prin plăcuta lor prezență, atrăgând în fiecare an turiștii care revin cu mare bucurie pe aceste frumoase meleaguri și ……… pentru a le reântâlni.

În ultimii ani, s-a realizat o inventariere treptată a spaţiilor verzi de pe teritoriul/intravilanul municipiului Vatra Dornei, fiind realizat “ Registrul Local al Spaţiilor Verzi ” în forma stabilită prin Ordinul nr. 1466/2010, pentru modificarea Ordinului Ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor nr. 1549/2008, privind aprobarea Normelor Tehnice pentru elaborarea Registrului Local al Spaţiilor Verzi.

Conform Registrului local al spaţiilor verzi, fişelor spaţiilor verzi şi situaţiei centralizate a arborilor în municipiul Vatra Dornei, există o supărafaţă totală de 546.064 mp. încadrată în categoria „spaţii verzi” – așa cum sunt definite în legislaţia în vigoare (scuaruri, aliniamente, terenuri libere neproductive, spaţii verzi pentru agrement, spaţii verzi în cadrul ansamblurilor de locuit, spaţii verzi în jurul dotărilor publice, baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă, spaţii verzi cu caracter utilitar) şi un număr total de arbori de 17.284 exemplare.

În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1466/2010 „datele şi informaţiile privind suprafaţa, categoria de folosinţă şi proprietarul spaţiului verde sunt cele existente în evidenţele de cadastru general şi în SISDIEBDU (sistemul informaţional specific domeniului imobiliar-edilitar şi băncilor de date urbane), în cazul în care aceste spaţii au fost identificate, măsurate şi reprezentate pe planuri şi hărţi şi sunt cuprinse în registre cadastrale. În consecinţă, urmează a se înainta documentele aferente către Serviciul Cadastru, Fond Funciar şi Registrul Agricol din cadrul Oficiului de Cadastru Suceava, în vederea intabulării amplasamentelor desemnate.

Întrucât PUG – ul municipiului Vatra Dornei este în stadiu de revizuire, odată cu definitivarea acestuia se vor delimita foarte clar suprafeţele ce se încadrează în spaţiile verzi, aşa cum sunt ele definite prin legislaţia în vigoare.

Principalele zone de promenadă ale municipiului Vatra Dornei sunt:

- Parcul central – de agrement şi cură balneară cu împrejurimile sale, faleza spre râul Dorna şi domeniul schiabil.

- Platoul Runc

- Zona Negreşti

Refacerea şi dezvoltarea infrastructurii pentru turism în Parcul Balnear Vatra Dornei a constituit obiectul unui proiect ce s-a realizat în cadrul programului Phare 2006.

Parcul din stațiunea Vatra – Dornei se găsește situat în centru stațiunii și se întinde pe o suprafță de aproximativ 50 ha.Este declarat rezervație dendrologică al Academiei Române și constituie principala zonă de concentrare a izvoarelor de ape minerale din depresiunea Dornelor.

CAPITOLUL 11

BUGETUL

La nivelul municipiului Vatra – Dornei, documentațiile de aprobare a bugetului de venituri și cheltuieli prezentate Consiliului local, au cuprins forma consolidată a bugetelor componente.

Structural, bugetul consolidat al municipiului Vatra – Dornei cuprinde:

- bugetul local al municipiului Vatra – Dornei;

- bugetul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii sau subvenții de la bugetul local;

- bugetul instituțiilor publșice finanțate integral din venituri proprii;

- bugetul împrumuturilor externe și interne.

La data elaborării prezentului statut, instituțiile publice care gestionează bugetul public al municipiului Vatra – Dornei, ai căror conducători au calitatea de ordonatori terțiari ai bugetului local, sunt următorii:

- unitățile de învățământ preuniversitar;

- Spitalul Municipal Vatra – Dornei.

Politicile bugetare utilizate în fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli al municipiului Vatra – Dornei sunt:

- în domeniul gestionării veniturilor publice locale,

- în domeniul gestionării cheltuielilor operaționale ale municipiului Vatra – Dornei,

- în domeniul politicii de gestionare a datoriei publice locale,

- în domeniul politicii de gestionare a investițiilor publice locale.

Evoluția veniturilor bugetului public al municipiului Vatra – Dornei pe perioada 2010 – 2014, este următoarea: 2010 – 41.974.000; 2011 – 29.927.559; 2012 – 35.451.744; 2013 – 35.346.591.

Veniturile bugetului municipal pentru anul 2014 sunt de 32.761.630 lei.

CAPITOLUL 12

ECONOMIA

Viața economică

Vatra – Dornei a fost dintotdeauna unul dintre cele mai prospere orașe ale județului și una dintre cele mai vechi și semnificative sațiuni baleneo – climaterice din România în tratarea afecțiunilor cardio – vasculare și odihnă.

Ocupaţii de bază

Turismul, prelucrarea lemnului și industria alimentară;

Gradul de calificare a resurselor umane :

- studii superioare – 479

- studii medii – 2568

- 10 clase – 1053

- 8 clase - 2040

- fără studii – 111

Calificarea forţei de muncă disponblile:

- agenţi turism

- recepţioneri hotel

- ospătari – bucătari

- constructori – zidari, dulgheri, ferari betonişti, etc.

- muncitori în confecţii metalice (strungar, sudori, lăcătuşi mecanici, etc)

- mineri

Agenți economici în municipiul Vatra - Dornei

Tipul agentului comercial	Nr. Societ. inregistrate
SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA	710
SOCIETATE PE ACTIUNI	45
ASOCIATII FAMILIALE	151
PERSOANE FIZICE	58
FUNDATII UMANITARE	24
ALTELE	119
TOTAL	1107

Furnizorii de servicii (servicii externalizate : contabilitate, asistenţă juridică, consultanţă, informatizare)

- Notariate particulare – 3

- Servicii informatică – S.C. “NEW BUSINES” S.R.L. – str. George Coşbuc.

Sistemul financiar – bancar și de asigiurări

În municipiul Vatra – Dornei, își desfășoară activitatea filialele celor mai importante bănci din România, după cum urmează:

- Banca Comercială Română – str. Mihai Eminescu, nr. 10

- Banca Română de Dezvoltare – str. Mihai Eminescu.

- Banca Raiffeisen – Str. Mihai Eminescu, nr. 8

- Banca Transilvania – Strada Mihai Eminescu nr.

- Banca Carpatica – Strada Mihai Eminescu nr.

Societăţi de asigurări

- ASIROM – Strada Unirii

- ASTRA – Strada Mihai Eminescu

- UNITA – Strada Vicilicilor

- OMNIASIG – Strada Podu Verde

- BT Asigurări – Strada Mihai Eminescu

Industria în Vatra Dornei se bazează pe valorificarea resurselor proprii, ceea ce se reflectă şi în structurarea ei pe următoarele ramuri: industrializarea laptelui şi a cărnii, exploatarea resurselor miniere, industria lemnului, a construcţiilor de maşini pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului, exploatarea zăcămintelor de ape minerale carbogazoase.

SOCIETĂȚI COMERCIALE IMPORTANTE - PARAMETRI

Agenţi economici importanţi cu capital privat

Denumire	*Număr angajaţi*	Domeniu de activitate
S.C. DORNA TURISM S.A.	260	Turism
S.C.SIND ROMANIA S.R.L.	64	Turism
S.C. INTUS S.A.	101	Turism
S.C. BUCOVINA MINERAL WATER S.A	70	Ape minerale
S.C. CRISTALINA S.A.	85	Ape minerale
S.C. “COCA COLA HBC” S.A.	628	Ape minerale
S.C. DORNA LACTATE	750	Lactate
S.C. “REGNAFOR” S.A	497	Prelucrarea lemnului
S.C. “DORNAFOR” S.A.	259	Prelucrarea lemnului
S.C. ROMANEL S.A.	247	Prelucrarea lemnului

Industria alimentară

Potenţialul economic al oraşului Vatra Dornei are ca trăsătură specifică faptul că activitatea economică se întemeiază pe resursele zonei într-o proporţie foarte ridicată.

Prelucrarea laptelui este reprezentată de întreprinderile DORNA LACTATE, DORNA, DORNA BRANZETURI, CAMY LACT, producători pe piaţa internă a caşcavalului, şvaiter-ului şi a diverselor preparate din lapte.

Vatra Dornei este caracterizată de existenţa unui mare număr de izvoare cu ape minerale. Aşa se explică numărul mare de întreprinderi ce îmbuteliază apă minerală. Cele mai importante sunt: SC COCA COLA HBC SA, SC BUCOVINA MINERAL WATER SA.

Industria forestieră

Fiind înconjurată de păduri, Vatra Dornei şi-a dezvoltat încă din vechime o industrie de exploatare şi prelucrare a lemnului. Astăzi, industria forestieră din bazinul Dornelor se desfăşoară în următoarele faze faze:

Exploatarea şi transportul materialului lemnos;

Prelucrarea primară a lemnului (cherestea);

Construirea de case din lemn;

Produse finite din lemn.

CAPITOLUL 13

PATRIMONIUL

Patrimoniul unității administrativ – teritoriale este alcătuit din bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea publică și în proprietatea privată ale acesteia, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial;

Inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al municipiului Vatra Dornei se actualizează anual.

Domeniul privat al Municipiului Vatra – Dornei este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea municipiului și care nu fac parte din domeniul public.

DOMENIUL PUBLIC AL MUNICIPIULUI VATRA – DORNEI

Domeniul public al municipiului Vatra – Dornei este alcătuit din bunurile prevăzute la articolul 135, aliniat (4) din Constituție, din cele stabilite în anexa Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și din orice bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor , sunt de uz sau interes public și sunt dobândite prin modurile prevăzute de lege:

a) pe cale naturală;

b) prin achiziții publice efectuate în condițiile legii;

c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publică;

d) prin acte de donație sau legate acceptate de consiliul local, dacă bunul în cauză intră în cauză intră în domeniul public;

e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al unității administrativ – teritoriale în domeniul public al acesteia, pentru cauză de utilitate publică;

f) prin alte moduri prevăzute de lege.

Bunurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

Domeniul public al municipiului este alcătuit din următoarele bunuri:

- străzi si trotuare,

- pieţe publice, comerciale, parcuri publice, precum si zonele de agrement,

- lacuri,

- reţele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, gaze, staţiile de tratare a apelor uzate, cu instalaţiile, construcţiile si terenurile aferente,

- terenuri şi clădiri în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria, precum şi instituţiile publice de interes local,

- locuinţe sociale,

- statui şi monumente,

- bogaţii de orice natură ale subsolului,

- terenuri cu destinaţie forestieră, cimitire municipale.

Inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al municipiului Vatra Dornei se actualizează anual.

Consiliul local hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz în condițiile legii.

Consiliul local administrează domeniul public şi privat al municipiului Vatra Dornei, potrivit legii. Aparţin domeniului public de interes local toate bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau interes public şi nu au fost declarate de interes judeţean sau naţional şi sunt cuprinse H.G. nr.1359/2001, precum şi cele intrate ulterior.

DOMENIUL PRIVAT AL MUNICIPIULUI VATRA – DORNEI

Domeniul privat al municipiului Vatra – Dornei este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea municipiului și care nu fac parte din domeniul public conform Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Domeniul privat al unităților administrativ – teritoriale, este alcătuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele prevăzute la art. 120, aliniat (1), Legea 215/2001 privind administrația publică locală.

Bunurile care fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Consiliul local hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz în condițiile legii.

Schimbul de imobile din domeniul privat al unităților administrativ – teritoriale se face în condițiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însușit de consiliul local.

Toate bunurile aparținând unităților administrativ – teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliului local i se va prezenta anual de către primar un raport asupra situației gestionării bunurilor.

Consiliile locale hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat de interes local, să fie dat în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concensionate ori închiriate. Consiliile locale hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local in condițiile legii.

Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.

Prețul de vânzare se stabilește pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local.

Consiliile locale pot da în folosință gratuită pe termen limitat, bunuri mobile și imobile proprietate publică sau privată locală, persoanelor juridice făra scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau utilitate publică ori serviciilor publice.

CAPITOLUL 14

COOPERAREA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

Consiliul Local în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, hotărăște cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării sau realizării în comuna unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local.

Consiliul Local poate hotărâ, înfrățirea cu alte localități din alte țări, sau asocierea, cooperarea cu alte unități administrativ – teritoriale din alte țări precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale administrației publice locale în vederea promovării unor interese comune.

Consiliu Local al Municipiului Vatra – Dornei, este înfrățit cu următoarele localități:

Kozieglowy – Polonia – din data de 06.12.2006;

Florești – Republica Moldova – din data de 29.06.2006;

Yasinya – Ucraina – din data de 26.09.2007.

Acțiunile desfășurate în colaborare cu localitățile înfrățite au avut caracter cultural, schimburi de experiență privind implementarea proiectelor europene ( localitatea Kozieglowy Polonia) și acțiuni de tip “ people to people ”.

CAPITOLUL 15

ÎNVĂȚĂMÂNTUL

Vatra Dornei este o localitate cu vechi tradiții în învățământ. Prima școală a luat ființă în perioada Domnitorului Ioan Teodor Callimachi zis Călmașul ( n.1690 – d. 1780 ), domn al Moldovei în perioada 7 august 1758 – 11 iunie 1761, în Chilia, lângă biserica ctitorită de domnitor.

Primele date cu privire la activitatea unei școli în Vatra – Dornei sunt consemnate în cronicele vremii, începând cu data de 1 octombrie 1845, când se precizează că primele cursuri școlare au început într – o casă de lemn amenajată ca școală, având un număr de 20 de elevi și un învățător pe nume Ion Talpariu.

Școala a funcționat în acea clădire de lemn vreme de 2 ani, din anul 1845 până în anul 1847, când școala a fost mutată din din Chilia în centrul comunei. Prima școală modernă a fost constuită între anii 1895 – 1897, sub conducerea directă a primarului Vasile Deac, în paralel cu construirea Palatului Comunal. Construirea școlii a costat comunitatea la acea vreme 30.000 de forinți.

Conform cu mențiunile făcute de ziarul cernăuțean “ Deșteptarea ” în anul 1894 a fost construită școala din cătunul Argestru avându – l ctitor pe primarul Vasile Deac. În anul 1936 școala a fost mutată în clădirea care dăinuește și în zilele noastre.

Școala din cătunul Roșu a fost inaugurată la 1 septembrie 1927 în locința unui gospodar , iar după 5 ani a dobândit sediul propriu.

Primul liceu din orașul Vatra – Dornei a funcționat între anii 1924 – 1934 în clădirea construită de Fondul Bisericesc Român.

Învățământul dornean a cunosc apogeul dezvoltării după anii 1950 când s – au înființat școlile nr. doi, trei și patru.

În prezent în municipiul Vatra – Dornei funcționeaza 3 școli generale, un liceu teoretic“ Ion Luca ”un liceu tehnologic „ Vasile Deac ”, liceul economic cu capital privat „ Țara de Sus ”.

Învățământul post liceal este prezent cu specializări în domeniul economic, pedagocic și sanitar în cadrul Școlii Postliceale “ Țara de Sus ”.

Învățământul universitar, la Vatra – Dornei, este reprezentat de o secție a Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității “ Babeș Bolyai ” Cluj – Napoca,filiale ale instituriilor de invatamant superior ale universitatilor „Stefan cel Mare” din Suceava si „Alexandru Ioan Cuza” Iasi.

În anul 2000 a fost infiintat primul centru de invatamant superior .

CAPITOLUL 16

CULTURĂ, ARTĂ ȘI CULTE

Vatra – Dornei este un locul unde istoria se întâlnește cu experiența milenară a poporului român, teritoriu bogat în valori de patrimoniu etnografic, de spiritualitate străveche și de ospitalitate exemplară.

Prin intermediul ocupanților , al arhitecturii locuințelor, prin maniera originală de a - și aranja casele, prin datinele și obiceiurile practicate de sărbători și cu prilejul unor evenimente semnificative din viața lor: botezuri, cumetrii, nunți, aniversări, praznice și pomeniri.

Locuitorii dorneni oferă turiștilor șansa de a le cunoște pe viu identitatea culturală și de a le înțelege particularitățile de mentalitate.

Viața culturală a Vatrei Dorna este extrem de bogată, fapt demonstrat de multitudinea frapantă a evenimentelor culturale din stațiune, care se derulează de – a lungul întregului an. Sunt de menționat Serbările Zăpezii din lunile ianuarie – februarie, Prichindei și ghiocei din luna martie, Expoziția de ouă încondeiate din preajma sărbătorilor de Paște, Zilele municipiului Vatra – Dornei, Sărbătoarea Limbii române, Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă din preajma Crăciunului.

Municipalitatea organizează numeroase festivaluri dedidicate unor personalități românești de seamă, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Enescu,Ion Luca Caragiale și alții.

Casa de cultură

Centru de desfășurare a majorității evenimentelor culturale din municipiul Vatra – Dornei este Casa de Cultură“ Platon Pardău ”. Aici au loc expoziții, spectacole folclorice, vernisaje și alte manifestări artistice locale.

În interiorul clădirii există, începând din anul 2002, o sală multifuncțională “ Salonul Alb ”, în care au loc simpozioane, dezbateri, ședințe, microconcerte, expoziții de pictură, grafică, sculptură, ceramică și artă fotografică.

Casa de cultură dispune de un număr de 350 de locuri, este situată în centrul orașului, pe strada Gării nr. 2, și poartă numele scriitorului și poetului Platon Pardău, originar din Vatra – Dornei.

Muzee

Muzeul de Științe ale Naturii și Cinegetică situat pestrada Unirii, nr. 3, a fost înființat în anul 1952, fiind deschis oficial abia în anul 1957. Este constituit din două secții: Secția de Faună și Floră din zona Dornelor și Secția de Cinegetică din județul Suceava.

Exponatele de faună și floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural, ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. Muzeul include un interior vânătoresc realizat cu obiecte din coarne de cerb căzute, blănuri, fazani și capete de căprior naturalizate și Sala Trofeelor, unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne și colți de mistreț, adunate din zona Dornelor.

Muzeul de Etnografie, din Vatra – Dornei, situat pe Strada Mihai Eminescu nr. 17, în clădirea primăriei, a fost înființat în anul 1987 și oferă o imagine de ansamblu a creației populare din zona montană a Bucovinei.

Expoziția reprezintă cursiv domeniile principale ale artei populare, structurale sub forma zonelor montane. Sunt ilustrate preocupările de vârf ale locuitorilor de pe aceste meleaguri, prin prezentarea fenomenului artistic popular. Tot în cadrul muzeului sunt reprezentate două din ocupațiile specifice zonei Dornelor: creșterea animalelor și plutăritul.

În incinta muzeului au fost reconstituite două interioare tradiționale din zonă, care prezintă vizitatorilor armonia și farmecul organizării interiorului unei case țărănești. În colecție se găsesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte meșteșugărești și ceramică din zona Bucovinei.

Biblioteca

În municipiul Vatra – Dornei funcționează Biblioteca Municipală “ G.T. Kirileanu ”, înființată din anul 1901.

Primarul patriot Vasile Deac construiește în anul 1901, Palatul Național Român, viitor sediu al Bibliotheca Publice. În trei camere la parterul Palatului Național s – a organizat “ Cabinetul de Cetire ”care în momentul deschiderii avea în dotare 1000 de volume în limba română primite prin donație.

În anul 1914 o parte însemnată a fondului de carte a fost dată în păstrare către gospodăriile populației, iar clădirea este rechiziționată pe perioada războiului.

După război biblioteca, dispunând de cărțile care au fost recuperate de la populația căre le – a păstrat pe toată perioada războiului, începe să funcționeze în spații improvizate.

În perioada interbelică, clădirea suferă daune importante, fiind devastată de trupele germane aflate în retragere; refăcută spațiile bibliotecii au fost folosite în diferite scopuri, inclusiv învățământul școlar.

În anul 1975 – Clădirea își reia destinația inițială, cea de bibliotecă publică;

În anul 1992 – Biblioteca primește denumirea de “ G.T. Kirileanu ” – personalitate dorneană cu o vastă cultură umanistică, fost bibliotecar al casei regale.

În anul 2001 – Biblioteca și Palatul Național Român sărbătoresc Centenarul.

În anul 2011 – Se sărbătoresc 110 ani de lectură public la Biblioteca “ G.T. Kirileanu” Vatra – Dornei.

Biblioteca dețíne 6 calculatoare cu acces la internet, are sală de lectură, oferă servicii de împrumut la domiciliu, referințe bibliografice, bibliografii, reproduceri, scanări, copiere și organizează evenimente cultural, lansări de carte și expoziții.

Biblioteca “ G.T. Kirileanu ” dispune de un fond de 63.743 u.b. carte românescă, 1.124 u.b. carte străină, 40 colecții audio – video.

Utilizatorii materialelor oferite de către bibliotecă, fac parte din toate categoriile socio – profesionale.

De la 27 septembrie 1999, la etajul clădirii s-a deschis - sub tutela Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, Colegiul de Agroturism.

Festivaluri

FEBRUARIE	SERBARILE IERNII
MAI	FESTIVAL DE FOLCLOR „COMORI DE SUFLET ROMANESC”
8 - 9 IUNIE	FESTIVALUL NATIONAL AL TEATRELOR DE PAPUSI "CASUTA DIN POVESTI"
IUNIE	FESTIVALUL DE MUZICA USOARA „MUZIRITM”

29- 30 IULIE	FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FOLCLOR „INTALNIRI BUCOVINENE”
27- 28 DECEMBRIE	FESTIVALUL DE DATINI SI OBICEIURI DE IARNA "PORNITI PLUGUL FETI FRUMOSI"

Cultele

Religia predominantă în rândurile a peste 80% din populația dornelor este cea creștin – ortodoxă. Primul lăcaș pomenit de închinăciune pomenit în cronicele timpului, a fost biserica din lemn de pe pintenul extremității estice a Muntelui Runc.

Aceasta a fost ctitorită de în anul 1678 de domnitorul Petru Ruset.

Oaltă biserică ortodoxă de seamă în istoria dornenilor fost cea ctitorită de domnitorul Ioan Teodor Calimachi în anul 1749 lângă schitul din Chilia Dornei. În anul 1868 această biserică a fost demolatăși donată parohiei ortodoxe din Poiana – Stampei, care la rândul ei a donat – o în anul 1884 credincioșilor ortodocși din satul Moroșeni, care au îngijit – o și o îngrijesc și astăzi cu respect și credință.

Vatra – Dornei prin așezarea sa geografică, a constituit un adevărat nod de legătură între așezările din Transilvania și Moldova. Consecințele acetui fapt s –au răsfrânt asupra localității, în mod benefic, prin prezența la începuturi și mai apoi prin stabilirea diverselor comunități etnice și confesionale, ce își desfășurau activitatea pe meleagurile Dornene. Astfel putem aminti ca prezență biserica lipovenească de pe strada Negrești, remarcată într – o gravură de epocă. În prezent imobilul acestei biserici constituie obiectul unei dispute patrimoniale între cârmuitorii a două confesiuni creștine.

În anul 1991 în data de 11 aprilie, au fost demarate lucrările Catedralei Sfânta Treimecu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Rădăuților, primar fiind la acea vreme Dl. Ing. Macovei Alexandru. Edificiul a fost proiectat de către arhitectul Bratiloveanu Gheorghe și inginerul Gemeniuc Gheorghe.

Lucrările au săvârșite sub păstoria Preotului Paroh dr. Mihai Valică. Catedrala a fost închinată Sfintei Treimi.

Demisolul catedralei a fost sfințit în data de 13 septembrie 1998 iar spațiul liturgic de sus a fost sfințit în data de 22 septembrie 2002.

Ca date arhitecturale se pot reține următorele:

Edificiul are o lungime de 40 de m. o lățime de 11 m. la naos, o lățime de 16 m. la abside și o înălțime de 40,28 m. Are șapte turle simbolizând cele Șapte sfinte Taine ale Bisericii, cu 13 cruci, 12 în cinstea celor 12 Apostoli și una de pe frontul catedralei, din marmură albă în cinstea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria.

Biserica ortodoxă “ Sfinții Chiril și Ioan ” situată în curtea Spitalului municipal Vatra – Dornei, construită în anul 2009 prin efortul preotului Cristian Agavriloaei, cu hramul pe data de 31.ianuarie.

Templele evreiești de pe strada Luceafărului și cel de strda Mihai Eminescu au fost edificate datorită prezenței populației evreești, stabilită în această localitate, care a mărit considerabil comunitatea de rit mozaic.

Templul din strada Luceafărului a fost edificat la sfârșit de secol XIX, iar cel din strada Mihai Eminescu în anul 1908, al sugestia administrației imperial de la Viena și al proprietarului băilor, deoarece numărul evreilor care veneau la tratament în stațiunea Vatra – Dornei creștea de la an la an.

CAPITOLUL 17

ARHITECTURĂ ȘI TURISM

Arhitectura

Vatra – Dornei, în dezvoltarea sa, ca și localitate impotantă se înscrie în curentele mai noi ale arhitecturii, cunoscute în aceste zone ale ocupației Austro – Ungare.

Bazele așezării cu o anumită importanță în contextual economic – social începe cu sfârșitul secolului al 17- lea și începutul secolului al 18 – lea.

Arhitectura orașului Vatra – Dornei se definește printr-o mare varietate de forme, prin diverse interferențe stilistice și prin inerente particularități locale.Cladirile monumentale și cele doua ansambluri arhitectonice din central orașului, specific sfârșitului de secol al XVIII – lea situate pe străzile MihaiEminescu și Luceafarului sunt reprezentative și definitorii pentru identitatea stațiunii Vatra – Dornei.

Arhitectura specific a Municipiului Vatra – Dornei este specifică stilului eclectic, cu un vag aer al Renașterii germane, reprezentativ prin căldirea Cazinoului și cea a clădirii Gării băi.

Arhitectura popular tradițional este una dintre cele mai izbutite realizări ale geniului omului de la sat, domeniu care după unii, aparține anonimatului în opoziție cu “ marea arhitectură ” de facturăurbană. Înainte de apariția arhitecturii monumentale (palate, curți domnești, castele, vile, clădiri somptuase), a fost o arhitecturăsimplă. Sub raportul varietății in unitatea stilistică, arhitectura dorneanăîși oferă cu multă generozitate creațiile sale, fiind una dintre cele mai izbutite realizări umane, sobră dar plină de eleganță. Sistemele arhitectonice de aici se subscriu spațiului istorico – geografic și cultural românesc, așezarea construcțiilor trebuie cautată în ideea de spațiu, întâlnindu – se toateformele exprimate a planimetriei și volumentriei.

O primă etapăarhitecturală a zonei, este etapa adăposturilor de o mare simplitate constructivă, iar cea de-a doua etapă a evoluției arhitecturale populare, poate fi numităși etapa clasică sau voivodală, în care formele originale și-au perfecționat și consolidate experiența constructivă, având un maxim de dezvoltare în seclolul al XVIII – lea. Etapa a treia a evoluției arhitecturii populare se încadrează în cea de-a doua parte a sec. al XVII-lea ș i prima jumatate a secolului al XX – lea, etapă ce se caracterizează prin modificarea volumelor așazise clasice sub influențe orășenești, când planimetria rurală a fost contaminată de trăsăturile cu funcționalități urbane.

Arhitectura popular dorneană prin specificul său se înscrie în marea arie cultural europeană a sistemului constructiv – blockbau – system, cunoscut pe o mare arie de cuprindere,din nordul continentului și până în peninsula Balcanicăși de la est pană la Atlantic.

Turismul

Supranumită și “ Perla Bucovinei ” staíunea Vatra – Dornei este situată la o altitudine de 802 m în Depresiunea Dornelor, la confluența Bistriței Aurii cu Dorna. Zona are un climat temperat continental de nuanță alpină, cu o temperatură medie anuală de 4,6 grade Celsius.

Regiunea Dornelor este ferită de vânturi fiind străjuită de de munții Carpați, care ocrotesc zona. Precipitațiile bogate și relieful sub formă de teresase au favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, care iese la lumină sub forma de izvoare cu apă minerală. Dorna este o adevărată împărăție a apelor minerale, exploatate și industrial la Poiana Negrii, Șarul Dornei, Floreni și Panaci.

Vatra – Dornei este cunoscută ca o stațiune pentru toate vârstele , adresându – se atât persoanelor care doresc să și fortifice organismul prin ascensiunile montane sau prin sporturile de iarnă, sau care doresc să se odihnească într – un bioclimat tonic , cu influență asupra sistemului nervos.

Factorii naturali de cură

Pentru refacerea sănătății stațiunea Vatra – Dornei oferă factori naturali de cură cum sunt:

- Izvoare cu apă mineral carbogazoase, atermale, bicarbonate, calcice, magnezice și sulfuroase;

- Mofete natural de sondă cu mare puritate și concentrație de CO2;

- Nămolul de turbă din Tinovul Mare Poiana Stampei cu conținut mare de coloizi organic și acizi humici;

- Bioclimat tonic, stimulant cu nuanțe de sedare și concentrație mare de aeroni negative.

Indicațile de tratament

Stațiunea balneo – climaterică Vatra – Dornei, datorită factorilor naturali – ape carbogazoase, mofete, nămolul din turbă precum și bioclimatului tonic este recomandată pentru :

- Profilaxie

Tratamente curative și recuperatorii:

- Afecțiuni ale aparatului cardio – vascular;

- Afecțiuni ale aparatului locomotor;

- Afecțiuni asociate.

Tratamentul balnear se efctuiază în centre moderne de tratament din cadrul Complexului Turistic Bradu – Călimani, Hotelului Intus, Hotelului Dorna și Vila Ozon.

Agrement și timp liber la Vatra - Dornei

Situată în nordul României, în depresiunea intramontană a Dornelor din Carpații Orientali, Vatra – Dornei este o localitate turistică foarte căutată datorită apelor minerale carbogazoase atermale, peisajului rar întâlnit, climei și facilităților de practicare a sporturilor de iarnă. Orașul stațiune este înconjurat de Munții Călimani, Munții Rodnei, Obcina Mestecăniș și străbătut de apele cristaline și repezi ale râurilor Dorna și Bistrița, ceează cadrul natural prielnic practicării și altor sporturi ca: alpinism, călărie, mountain biking, orientare turistică, river rafting, Nordic Walking.

Parcul natural din central stațiunii, renumit pentru veverițele sale, precum și clădirile Izvorului Sentinela și cea a Cazinoului, astăzi monumente istorice, amintesc de faimoasele stațiuni balneare din vestul Europei. Cele mai atractive curiozități turistice sunt satisfăcute de cele două muzee deschise publicului vizitator; Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică, respective Muzeul Etnografic, găzduit în clădirea primăriei.

Municipiul Vatra – Dornei oferă cu generozitate posibilitatea petrecerii timpului liber cu o ofertă de nerefuzat, prin posibilitaea alegerii modului de turism practicat; turismul balnear, turismul activ, turismul cultural și turism de afaceri.

Turismul balnear

Se realizează prin unitățile de profil

Turismul activ

În toate perioadele anului Vatra – Dornei oferă plăcerea tuturor iubitorilor de agement și mișcare posibilitatea practicării diverselor ramuri sportive, Iarna : schii fond și alpin, sanie și patina, vara : alpinism, orientare turistică, mountain biking, river rafting, Nordic walking, parapantă, călărie, plimbări cu atv- ul, tiroliana – team building și plimbările cu telescaunul.

Pârtiile de schi

În perioada sezonului rece, turiștilor venți în satațiunea Vatra – Dornei le stau la dispoziție cinci pârtii de schii dedicate practicării sporturilor de iarnă, dintre care una este dedicată schiului fond.

Pârtia de schi “ Dealul Negru ” denumită și pârtia de schi “ Telescaun ” are o lungime de 3200m. fiind pe locul al doilea în România din punctual de vedere al lungimii traseului schiabil. Pârtia are o diferență de nivel de 400 m și un grad de dificultate mediu, fiind destinată schiorilor amatori. Pârtia beneficiază de o instalație de transport cu telescaunul, cu o cpacitate de 120 de scaune cu câte două locuri. Lungimea cablului este de 3000m. Plecarea este situată în strada Negrești, altitudine 900m. iar sosirea se alfă la o altitudine de 1300m. durata parcurgerii traseului fiind de 20 – 25 min. Pârtia beneficiază de instalații pentru zăpadă artificială cu bandă transportoare.

Pârtia de schi “ Parc ”situată în central stațiunii Vatra – Dornei, în vecinătatea Parcului Central, este una dintre cele mai vizitate pârtii de schi din nordul țării. Pârtia are o lungime de 900 m. cu o înclinare medie de 28,5 grade și o diferență de nivel de circa 150 m. Pârtia are un grad de dificultateeste dotată cu instalație de zăpadă artificială, iluminare nocturnă, iar transportul este asigurat de un teleschiu. Pentru copii funcționează un baby – schi.

Pârtia de schi “ Poienița ”se desfășoară în continuarea pârtiei de schi “ Parc ”. Este o pârtie mică cu o lungime de 550m. și o diferență de 50m. Pârtia beneficiază de o lărgime optimă pentru începătoriși copii, având un grad de dificultate redus.

Pârtia de schi “ Veverița” aflată în imediata vecinătate a pârtiei “ Parc ”, este cea mai nouă pârtie de schi din stațiunea Vatra – Dornei. Pârtia a fost inaugurată la data de 6 martie 2011. Are o lungime de 800 m. cu o diferență de nivel de 200m. Gradul de dificultate este mediu. Pârtia are instalție de iluminat nocturn, instalație de zăpadă artificial și instalație de transport pe cablu – teleschi bipost.

Pârtia de schi “ Dealul Runc ”dedicată practicării schiului fond și este situată pe Dealul Runc. Pârtia are o lungime de 5000m. cu grad de dificultate scăzut, fiind recomandată începătorilor. Pârtia nu beneficiază de iluminare nocturnă șizăpadă artificial.

Drumeții călare reprezintă o alternativă de agrement pentru sezonul cald. Este activitatea de agrement cea mai facilă pentru turiștii veniți în stațiunea Vatra – Dornei. Traseul se desfășoară pe potecile de munte, cu urcușuri și coborâșuri, prin pădurile din vecinătatea stațiunii și are o durată de aproximativ 50 min. O altă destinație o poate constitui zona Parcul Călimani, Rezervația geologică “ 12 Apostoli ” sau Călimanul Cerbului. Înainte de suitul în șa, se predau noțiuni elementare de călărie.

Mountain biking una dintre posibilitățile de agrement ce va aduce satisfacție maximă în zilele petrecute în stațiunea Vatra – Dornei.

Traseul de mountain biking se face pe o distanță de 45 km. din care 15 km. asphalt, 15 km. drum forestier și ultimii 15 km. off road. Timpul de deplasare aproximativ 5 – 6 h. grad de dificultate mediu spre dificil.

Desfășurarea traseului este plecare din Vatra – Dornei – Rusca – Cabana Giumalău – Vf. Giumalău – Obcina Mare cu sosire în Vatra – Dornei.

River rafting - mijlocul de deplasare cel mai economic și ecologic ce oferă posibilitatea turiștilor de a admira împrejurimile Tării Dornelor, crestele munților Bistriței, Giumalău și Rarău, de pe cursul frumosului dar neliniștitului râu Bistrița.

Traseul are ca punct de plecare confluența râurilor Dorna și Bistrița Aurie, iar punct terminus Cheile Bistriței – Cabana Zugreni.

Distanța traseului este de 22 km. iar timpul necesar de parcurs de 2, ½ - 3 h.

Nordic walking considerat sportul cu cea mai mare rată de creștere în Europa de Vest, din ultimul timp. Datorită efectelor extrem de benefice asupra sănătății acest sport este indicat tuturor persoanelor amatoare de mișcare indiferent de vârstă, incusiv persoanele cu deficiențe de sănătate. La Vatra – Dornei sunt 4 trasee cu o lungime de aproximativ 45 km.

Traseul I, Dealul Negru cu o lungime de aproximativ 9,2 km. și o diferență de 464m.

Traseul II, Runc cu o lungime de aproximativ 4,7 km. și o diferență de 305 m.

Traseul III, Drancani cu o lungime de aproximativ 5,6 km. și o difernță de nivel de 309m.

Traseul IV, Parc cu o lungime de aproximativ 2 km. și o diferență de nivel de 39m.

UNITĂȚI DE CAZARE

Municipiul Vatra Dornei beneficiază de o variată reţea de hoteluri, pensiuni turistice şi agroturistice, cabane, baruri, cluburi.

Cazarea se face în 13 hoteluri, 5 vile şi un lanţ de pensiuni turistice şi spaţii de cazare în locuinţe familiale însumând circa 2.200 locuri.

STRUCTURI TURISTICE ÎN VATRA DORNEI

Structură turistică	Categorie
Structură turistică	***	**	*
Hoteluri	4	6	3
Vilă-pensiune turistică	3	2	-
Pensiuni turistice	-	30 (autorizate şi în curs de autorizare)	10
Camping complex turistic	1	1	1
Pensiuni agroturistice (Bazinul Dornelor)	-	8	5

POTENŢIAL TURISTIC

1. HOTEL “INTUS” str. Republicii, 5– categoria 2 stele, 285 locuri cazare, restaurant 240 locuri, bar de zi, bază proprie de tratament, club, telefon 0230/375021; - ADMINISTRATOR: TUSNELDA PITICARI

2. S.C.“SIND ROMANIA” S.A. str. T Vladimirescu, 8– dispune de 4 vile şi un hotel, capacitate totală de cazare – 240 locuri, bază proprie de tratament, 3 cantine, 2 bufete-bar, telefon 0230/371573; ADMINISTRATOR: SIND ROMANIA

3. HOTEL “BUCOVINA” str. Republicii 35– categoria 2 stele, 100 locuri de cazare, restaurant 80 de locuri, telefon 023.0/375005; ADMINISTRATOR: SNCFR

4. HOTEL “MAESTRO” f.n.– categoria 3 stele, 20 locuri de cazare, restaurant, saună, sală de forţă, vibromasaj, închirieri material sportiv, telefon 0230/375288; ADMINISTRATOR: CEPOI LIVIU

5. HOTEL „CAROL” Str. Republicii, 3, categoria 3 stele, 36 locuri de cazare, restaurant, bar, terasă, tel: 0230.374690 ADMINISTRATOR: SC DORNA TURISM

6. S.C. DORNA TURISM (HOTEL BRADUL + HOTEL CĂLIMANI) str. Republicii, 5A – 2 hoteluri, categoria 2 stele, 580 locuri de cazare, restaurant 350 + 250 locuri, bar de zi + noapte, piscină, saună, coafor, bază de tratament, telefon 0230/375314;

7. HOTEL “VEVERIŢA” str. Parcului– categoria 4 stele, 20 locuri de cazare, restaurant 120 locuri, discotecă, telefon 0230/371251; ADMINISTRATOR: LIVIU CEPOI

8. PENSIUNEA “GOTTI TRANS” str. Republicii, 37– categoria 2 stele, 28 locuri de cazare, restaurant 60 de locuri, telefon 0230/371261;

9. HOTEL “SILVA” str. Dornelor, f.n.– categoria 3 stele, 50 de locuri de cazare in 5 apartamente si 20 de .camere cu cite 2 locuri, bar cu terasa, salon de protocol, baie, telefon, televizor, sauna, sala de sport;tel: 3230.371.033. ADMINISTRATOR: CHIRUŢĂ VALENTINA

10. HOTEL “SPORT” str. Republicii, 33 – categoria 1 stea, 54 locuri de cazare, închirieri material sportiv, şcoală parapantă, river rafting, mountain bike, telefon 0230/371567; ADMINISTRATOR: TODAŞCĂ CRĂCIUN

11. PENSIUNE TURISTICĂ “CĂLIMĂNEL” str. Republicii, 5– categoria 3 stele, 21 locuri de cazare, bar, sală de mese – 25 de locuri, terasă – 20 locuri, telefon 0230/375031; ADMINISTRATOR: CRISTEA DRAGOŞ

12. HOTEL “BVT” , str. Republicii, 5– categoria 1 stea, 20 locuri de cazare, restaurant 42 de locuri, telefon 0230/373709; ADMINISTRATOR: BUDÂI PETRICĂ

13. PENSIUNE TURISTICĂ SARCO, Str. Runc – categoria 2 margarete, 24 locuri de cazare, sală de mese 18 locuri, tel: 0230.373681 ADMINISTRATOR: CLEMANSA POPESCU

14. CAMPING AUTOTURIST , str. Runc, 6 – camping 2 stele + cabană 3 stele, 60 locuri de cazare, bar 20 de locuri, organizează excursii în zonele Maramureş, Bucovina, Neamţ, telefon 0230/375038; ADMINISTRATOR: BUDÂI PETRICĂ

15. VILA MUSETTI , str. Republicii, – categoria 3 stele, 24 locuri de cazare, restaurant 24 locuri, telefon 0230/375379; ADMINISTRATOR: POHOAŢĂ VIRGIL

16. VILA SIMINA, str. Negreşti, 42 A, - categoria 3 stele, 20 locuri de cazare, restaurant, tel: 0230/374560, 374562. ADMINISTRATOR: MIRONESCU IRINA.

17. VILA INCOM, str. Negreşti, 48 – categoria 2 stele, 100 locuri de cazare, bar 70 de locuri, , terasă, grădină de vară, tel: 0230.372343. ADMINISTRATOR: INCOM IAŞI

18. PENSIUNEA DORNELOR, STR. UNIRII, fn, categoria 4 stele, 76 de locuri de cazare, în camere, apartamente şi căsuţe, iaz cu păstrăvi, restaurant, terasă, tel: 0230.374.973 ADMINISTRATOR: CHIRILESCU GHEORGHE

19. PENSIUNEA CASA BUCOVINEANĂ, str. V Deac, 2, categoria 2 stele, 16 locuri de cazare, restaurant, terasă, tel: 0230.375195 ADMINISTRATOR: RÂPAN IOAN

20. CABANA SCHIORILOR, str. Păcii, fn, categoria 2 stele, 30 locuri de cazare, restaurant cu 40 de locuri, tel: 0230.375228 . ADMINISTRATOR: CEPOI LIVIU

21. VILA IULIA, str. Runc, 3, categoria 3 stele, 20 locuri de cazare, restaurant cu 32 locuri, tel: 0745.261.972. ADMINISTRATOR: USATIUC IULIA

22. PENSIUNEA CASA GALBENĂ, Str. Argestru, 168, tel: 0788.418.142, categoria 2 stele, 14 locuri de cazare, bar-restaurant, terasă. ADMINISTRATOR: CRISTEA DRAGOŞ

PENSIUNI:

1. CASA CORINA, str. T Vladimirescu, 19, tel: 0230.373477, 6 locuri de cazare, terasă. ADMINISTRATOR: CRIHAN CORINA

2. PENSIUNEA VULTURUL, Str. Vulturului, 6, tel: 0745.825.855, categoria 2 stele , 4 locuri de cazare. ADMINISTRATOR: GORGAN VIRGIL

3. PENSIUNEA ELI – OTI, str. G Coşbuc, 1A, tel: 0230.375533, categoria 2 stele ,10 locuri de cazare. ADMINISTRATOR: STRATON MIRCEA

4. CASA NINA, str. Negreşti, 20 A, tel: 0230.371998, categoria 2 stele ,6 locuri de cazare. ADMINISTRATOR: CROITORU D

5. PENSIUNEA MONICA, str. Aluniş, 5, tel: 0230.375514, 0721.498536, categoria 2 stele , 11 locuri de cazare, bar, living, terasă. ADMINISTRATOR: BACER SORIN

6. CASA FRĂŢILOIU, str. Todireni, 4C, tel: 0230.373.243, 0745.628.038, categoria 2 stele , 6 locuri de cazare, grătar, terasă. ADMINISTRATOR:

7. PENSIUNEA MANOLE, str. Lumea Nouă, 27, tel: 0230.372890, categoria 2 stele , 8 locuri de cazare. ADMINISTRATOR: MANOLE FLOAREA

8. PENSIUNEA MARCO NICKI, str. Republicii, 21, tel: 0230.372.289, categoria 2 stele , 6 locuri de cazare. ADMINISTRATOR: NICHICEANU

9. PENSIUNEA IULIA, str. Miriştei, 17 A, tel: 0230.373.253, categoria 2 stele , 4 locuri de cazare. ADMINISTRATOR: PARDĂU IONEL

10. PENSIUNEA CIPRIAN, str. Piscului, 1, tel: 0230.374.731, categoria 2 stele , 6 locuri de cazare. ADMINISTRATOR: BÂJBÂIAC

11. PENSIUNEA DANARETA, str. Unirii, 197, tel: 0230.372210, 0745.366.033, categoria 2 stele, 14 locuri de cazare, foişor. ADMINISTRATOR:

12. PENSIUNEA BACIU, str. Păcii, 3, tel: 0230.371.676, categoria 2 stele, 6 locuri de cazare. ADMINISTRATOR: BACIU FELICIA

13. PENSIUNEA GROHINSCHI, str. Mălinilor, categoria 2 stele, 17 locuri de cazare. ADMINISTRATOR: GROHINSCHI

14. CASA ALEXANDRA, str. Păcii, tel: 0230.372.118, categoria 2 stele, 6 locuri de cazare, ADMINISTRATOR: MLENARZEK MIHAI.

Agenții de turism

AGENȚIA BIO SAN TOUR (0745.615.320), AGENŢIA DE TURISM ŢARA DORNELOR (0788183698), VILA RARĂU – 0230.373709

Puncte de informare (gestionare)

Serviciul de Promovare și Dezvoltare a Turismului și Salvamont – Primăria Vatra Dornei – are ca activitate principală promovarea agenţilor de turism din Vatra Dornei, acţiuni specifice salvamont pe masivele: Călimani, Giumalău, Suhard, Bistriţei.

ONG-uri sau alte organizaţii locale sau afilieri cu activitate de turism sau culturală: Asociația Salvatorilor Montani din România - filiala Vatra Dornei.

AGREMENT

Terenuri sportive, săli gimnastică: Stadionul municipal (2 terenuri de fotbal ), Terenul de sport Runc (2 terenuri tenis), Terenul de sport din parcul municipal, Sala de sport - Şcoala generală nr. 4, Sala de sport cu 50 de locuri – Stadionul municipal,

Hipism: Punct de echitaţie de la baza partiei parc administrat de Parcul Naţional Călimani

Baze tratament: în staţiunea Vatra Dornei funcţionează 3 baze de tratament în următoarele locaţii: Complex Bradul – Călimani, Hotel Intus, Vila Ozon – SC Sind Romania

Vânătoare: se organizează partide de vânătoare prin organizaţiile de profil;

Pescuit: se organizează partide de pescuit prin organizaţiile de profil;

Piscină: Complexul hotelier Bradul - Călimani are în dotare o piscină folosită şi în cadrul programelor de tratament.

CAPITOLUL 18

OCROTIREA SĂNĂTĂȚII ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

Conform O.M.S. – Organizația Mondială a Sănătății – sănătatea este definită ca o stare de bine fizică, psihică, socială și nu numai absența bolii asu a infirmității.

Conceptul de sănătate este echilibrul și armonia tuturor posibilităților persoanelor umane: biologice, psihologice și sociale. Acest echilibru constă pe de o parte în satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului – ( nevoi afective, nutriționale, sanitare, educative și sociale ), iar pe de altă parte, într – o adaptare care să nu pună probleme între om și mediu. Sănătatea implică o deplină dezvoltare a potențialului uman în condițiile unei economii adecvate și prospere, a unui mediu viabil și într – o comunitate amabilă.Astfel apare conceptul de sănătate comunitară ca model al relației dintre comunitate și sănătatea indivizilor.

Sănătatea comunitară, apare atunci când membrii unei comunitățigeografice și sociale, conștienți de apartenența lor la același grup sau colectivitate, reflectează în comun asupra stării lor de sănătate, exprimând nevoile prioritare de sănătate și participând activ la satisfacerea lor.

Infrastructura furnizorilor de srvicii medicale din municipiul Vatra – Dornei este complexă, asistența medicală fiind asigurată în toate domeniile de asistență:

· 7 cabinete medicale individuale, cu 7 medici de familie;

· 12 cabinete stomatologice cu 12 stomatologi;

· 3 laboratoare de tehnicǎ dentarǎ;

· 7 farmacii cu 19 farmacişti;

· 1 laborator de analize medicale

· 2 laboratoare de radiologie și imagistică.

În baza OUG. nr. 162 din 12 noiembrie 2008, privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, în cursul anului 2009 au fost preluate în subordinea Consiliului Local Vatra – Dornei cabinetele medicale școlare și unitatea sanitară publică cu paturi, devenită Spitalul Municipal Vatra – Dornei.

Dintre cei mai importanți operatori pe piața serviciilor medicale pot fi menționați:

· Servicii medicale integrate: spitalicești, ambulatoriu de specialitate clinică, laborator analize medicale, radiologie și imagistică medicală, transport sanitar, îngrijiri medicale la domiciliu SC. DORNA MEDICAL SRL

· Laboratoare analize medicale: SC. DORNA MEDICAL SRL.

PROTECȚIE SOCIALĂ

Serviciul de Asistență Socială din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vatra – Dornei, acordă servicii și prestații sociale în domeniul protecției copilului , familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și altor persoane singure, grupuri sau comunități aflate în stare de risc social, care domiciliază pe raza municipiului Vatra – Doreni. Primăria municipiului Vatra Dornei acordă protecţie socială prin Serviciul Public de Asistenţă Socială care îşi desfăşoară activitatea prin Compartimentele acreditate :

1. Serviciul de informare, consiliere, evaluare şi suport a categoriilor defavorizate din municipiul Vatra Dornei

Beneficiarii acestor servicii se pot clasifica astfel:

Acordarea venitului minim garantat – 150 beneficiari
Asistenta sociala a persoanelor adulte cu handicap - 147 persoane adulte - 16 persoane cu gradul I cu insotitor;
Aplicarea prevederilor OG105/2003 privind acordarea alocaţiei complementare şi de susţinere pentru familia monoparentală - 900 beneficiari.
OG 107/2006 privind modificarea OG 5/2003 privind acordarea ajutoarelor de încălzire la populaţie - 985 beneficiari
In cadrul acestui serviciu ,din totalul de 150 de cazuri de minori monitorizate în luna decembrie 2011 prezentam o clasificare a cazurilor:

o 40 familii în situatie de risc, de abandonare sau de internare a copilului într-o institutie, din municipiul Vatra Dornei

- -10 familii din municipiul Vatra Dornei ai caror copii sunt institutionalizati;

- 60 familii din municipiul Vatra Dornei aflate în situatie de criza cu parinti despartiti, - 20 de familii cu copii care au cerinte educative speciale,

- 30 familii din municipiul Vatra Dornei (naturale, substitutive sau adoptive) care solicita consiliere pentru cresterea si educarea copiilor;

- 10 familii (potential) adoptatoare, viitori parinti sau copii.

2.Serviciul de Asistenţă şi Suport a Persoanelor Vârstnice

Centrul de Primire, Îngrijire şi Asistare a Persoanelor Vârstnice din municipiul Vatra – Dornei are o capacitate de 28 locuri si se adresează persoanelor vârstnice din comunitate care nu au o locuință, sunt fară familie sau sunt abandonați de aceasta și au probleme de sănătate.

Sunt acordate servicii de asistență socio-medicală individualizată, intr-un cadru organizat, masă ăi terapie ocupațională, promovarea relațiilor sociale (socializare), participarea la activități socio – culturale. În prezent numărul persoanelor beneficiare este de 24 persoane asistate , iar personalul este format dintr-un asistent social, un asistent medical si 5 ingrijitoare.

3.Serviciul de sprijin comunitar pentru persoane şi familii aflate în dificultate Cantina socială, principala activitate a serviciului este de servirea unei mese calde categoriilor defavorizate de cetățeni ai municipiului Vatra Dornei – numărul beneficiarilor este de 215.

4. Serviciul de îngrijire socio-medicală la domiciliu a persoanelor vârstnice

Prin acest serviciu sunt asistaţi la domiciliu un număr de 37 persoane vîrstnice care au nevoie de sprijin în efectuarea cumpărăturilor, în efectuarea menajului, a igienei personale. Echipa interdisciplinară este formată dintr-un asistent social, un asistent medical şi 5 îngrijitori la domiciliu.

5. Serviciul de Asistenţă şi Suport a Victimelor Violenţei în Familie

Centrul pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie asigură :

· sprijinirea membrilor familiei aflaţi în dificultate ca urmare a actelor de violenţă în familie;

· sprijinirea victimelor prin consiliere, programe de recuperare a sănătăţii şi de reinserţie socială;

· protejarea victimelor, în special a minorilor, prin măsuri de păstrare a confidenţialităţii asupra identităţii şi dificultăţilor lor, precum şi prin măsuri de protecţie psihologică a acestora, în timpul instrumentării cazului

· parteneriate cu Poliţia şi Serviciul de Primire Urgenţe în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.

6. Creșa municipiului Vatra Dornei

Acordă servicii de îngrijire, asistență medicală și educație copiilor cu vârste cuprinse între 0 – 3 ani.

Beneficiari esrviciilor sunt 50 copii cu varsta intre 0-3 ani

Servicii acordate:

a) servicii de îngrijire si supraveghere a copiilor in varsta de 0 - 3 ani;
b) asigură un program de educație timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare și particularităților copiilor în varstă de pană la 3 ani;
c) asigură supravegherea stării de sănătate și de igienă a copiilor și acordă primul ajutor și îngrijirile medicale necesare în caz de îmbolnăvire, până la momentul preluării copilului de către susținătorul legal sau al internării într-o unitate medicală, după caz ;

d) asigură nutriția copiilor cu respectarea normelor legale in vigoare;
e) colaborează cu familiile copiilor care frecventează creșa și realizeaza o relație de parteneriat activ cu părinții/reprezentanții legali în respectarea interesului copilului;
f) asigură consiliere și sprijin pentru părinții/reprezentanții legali ai copiilor;
g) contribuie la depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi.

CAPITOLUL 19

ACTIVITATEA SPORTIVĂ

Municipiul Vatra – Dornei are o veche tradiție spotivă, cu preponderență în sporturile de iarnă.

Activitatea sportivă pe plan local, este coordonată de către Primăria Municipiului Vatra – Dornei, prin structura integrată Clubul Sportiv Municipal “ DORNA” Vatra – Dornei înfiinát de către Consiliul Local al Municipiului Vatra – Dornei prin H.C.L. nr 81 din 30.07.2004.Clubul Sportiv Municipal “ DORNA” Vatra – Dornei, are personalitate juridică, având ca obiect de activitate : performanța sportivă, selecția, pregătirea și participarea la competiții interne și internaționale. Culorile Clubului Sportiv sunt alb – albastru.

Clubul sportiv are în administrare Baza Sportiva situată în strada Transilvaniei nr. 1.

Clubul Sporiv Municipal “ DORNA ” Vatra – Dornei, are în structură următoatrele secții pe ramuri de sport: arte marțiale, atletism, baschet, baseball, bridge, fotbal, handball, hochei, patina, schi, sanie, șah, tenis de camp, tenis de masă, tir și volei.

Rezultate deosebite în cadrul Clubului Sportiv au fost obținute în cadrul secției de atletism, prin sportivul Leancă Andrei la diferite competiții interne și internaționale, precum și în cadrul secției de tenis de masă cu juniorii mici la Campionatul Național de juniori.

CAPITOLUL 20

TITLURI ONORIFICE

Consiliul Local poate conferi persoanelor române sau străine cu merite deosebite titlul de “ Cetățean de onoare ” al municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin regulamentul de acordare se stabiles și condițiile retragerii titlului conferit.

Titlul de “ Cetățean de onoare ” al municipiului, reprezintă cea mai înaltă distincție acordată de către Consiliul Local al Municipiului Vatra – Dornei.

Titlul seacordă după caz, din inițiativa:

· Primarului;

· Consilierilor locali;

· Persoanelor juridice care desfășoară activitate în domeniul sau domeniile în care s – a afirmat persoana propusă;

· Unui număr de 1000 cetățeni cu drepturi electorale pe baza unui tablel semnat de aceștia, propunere promovată de către un consilier local sau un grup de consilieri locali.

Categorii de personalităti îndreptățite la primirea Titlului

Sunt îndreptățite să fie propuse pentru acordarea Titlului, categoriile de personalități care se găsesc în una din situațiile următoare:

· Personalități cu recunoaștere națională sau universal care și –au pus amprenta asupra dezvoltării municipiului Vatra – Dornei și a imaginii acestuia;

· Personalități care prin realizările lor deosebite, au făcut cunoscut numele municipiului Vatra – Dornei, în țară și străinătate;

· Persoane care prin acțiunile lor, au peântâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave, sau prin sacrificial supreme au salvat viețile concetățenilor lor, în municipiul Vatra – Dornei;

· Persoane care prin acțiunile lor dezinteresate (donații, acțiuni umanitare, etc.), au produs o îmbunătățire simțitoare a condițiilor de viață a locuitorilor municipiului Vatra – Dornei.

Titlul și certficatul de fiu /fiică al/a municipiului

Se acordă persoanelor născute în municipiu, care la împlinirea vârstei de 18 ani primesc titlul și certficatul de fiu /fiică al/a municipiului, în cadrul unei festivități care se organizează de către primarul municipiului.

CAPITOLUL 21

CONSULTAREA CETĂȚENILOR

Cetățenii Municipiului au dreptul de a participa la viața politică, economic, socială, și cultural – sportivă. Drepturile cetățenilor de a participa la viața municipiului sunt exercitate în mod democratic prin următoarele instrumente:

· referendum local;

· adunare populară;

· petiții;

· inițiative;

· audiențe;

· consultări.

Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru municipiu se face prin Hotărâri ale Consiliului Local. Consiliul Local asigură menținerea evidenței denumirii instituțiilor și obiectivelor existente pe raza unităților administrativ – teritoriale în care funcționează.

CAPITOLUL 22

MASS-MEDIA

Presa scrisă

În municipiul Vatra – Dornei, se editează unica publicație locă “ Monitorul de Dorna ” cu o apariție lunară.

Televiziunea locală

Prima emisiune de televiziune locală a fost realizată la Vatra – Dornei de “ Orion TV”. În prezent este singura televiziune locală.

Radio

În municipiul Vatra – Dornei, au fost înființate după 1989 următoarele posturi locale de radio:

- Radio Orion, primul post de radio privat din Vatra – Dornei și emite din anul 2003;

- Radio Dorna, este al doilea post de radio privat din Vatra – Dornei și emite din anul 2003;

- Radio Impact FM. al treilea post de radio privat din Vatra – Dornei și emite din anul 2004.

CAPITOLUL 23

ACTIVITATE POLITICĂ,

ORGANIZAȚII NONGUVERNAMENTALE, SINDICATE

Activitatea politică

In municipiul Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea organizaţii si filiale ale principalelor partide politice din România.

Principalele partide politice ce evoluează pe scena politică a municipiului Vatra – Dornei sunt:

Ø PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL (PDL);

Ø PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT (PSD);

Ø PARTIDUL NATIONAL LIBERAL (PNL);

Ø PARTIDUL ROMÂNIA MARE (PRM);

Ø PARTIDUL UNIUNEA NATIONALA PENTRU ROMANIA (PUNR);

Ø PARTIDUL POPORULUI - DAN DIACONESCU (PPDD).

Organizații nonguvernamentale, sindicate

Organizațiile civile din Vatra – Dornei desfășoară o activitate util – multiplă contribuind la întărirea comunității locale, la accentuarea activității creatoare a cetățenilor municipiului.

În decursul ultimelor două decenii sectorul civil s – a dezvoltat mult,fiind foarte variat și diferențiat. Tipurile de organizații din Vatra – Dornei sunt :

· asociații, societăți, uniuni;

· fundații;

· federații;

· sindicate

Ele activează în domeniul : social, cultural, științific, ecologic, de apărare a drepturilor, de reprezentare a intereselor diferitelor categorii sociale, etc.

DISPOZIŢII FINALE

Statutul Municipiului Vatra – Dornei, se adoptă şi se modifică de către Consiliul local prin procedura stabilită de lege şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Consiliului Local al Municipiului Vatra – Dornei.

COORDONATOR ,

- Jr. Vasile TURCU – Secretar al Municipiului Vatra – Dornei

COMISIA DE ELABORARE

- APETREI GHEORGHE

- APOSTOAIE EMIL

- BENCHEA MAXIM SÎNZIANA

- BOCA ROMAN

- CANDRA DUMITRU

- CHIRUȚĂ VASILE

- COJOCARU MARCEL NICUȘOR

- FORFOTĂ DAN MARCEL

- MATEICIUC ILIE

- OBREJA MARIANA

- PINDELEA GRIGORE

- POPESCU CONSTANTIN

- RÎPAN VASILE MARIUS

- SCRIPCARU CORNELIU

- SIMIREANU TIMINSCHI SERENELA

- UNGUREANU COSTEL

HOTĂRÂRE

Oraşul Vatra Dornei a fost declarat municipiu prin Legea nr.123/07.07.2000.

Stema municipiului

Tipul agentului comercial

Nr. Societ. inregistrate

TOTAL

Sistemul financiar – bancar și de asigiurări

În municipiul Vatra – Dornei, își desfășoară activitatea filialele celor mai importante bănci din România, după cum urmează:

Agenţi economici importanţi cu capital privat

Număr angajaţi

Industria alimentară